Opinii


 Conferința ”Viitorul pieței de capital românești”, ediția a patra
”Piaţa de capital are nevoie de stimulente fiscale pentru dezvoltare şi pentru dobândirea încrederii investitorilor”, consideră avocatul Cristian Duţescu, preşedintele Organizaţiei Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC), care afirmă că entitatea pe care o reprezintă a propus, în acest sens, revenirea la impozitarea redusă pentru deţinerile mai mari de un an de zile şi, eventual, acordarea de stimulente pentru profitul reinvestit pe bursă. Domnia sa adaugă: "Piaţa de capital are nevoie, în acest moment, «de o lebădă neagră», un fenomen rar, care să aibă un impact major. «Lebăda neagră» ar putea fi o listare majoră din mediul privat sau o majorare de capital cu lichidităţi, astfel încât investitorii să aibă încredere că drumul spre piaţa de capital este benefic, nu nociv". În opinia domnului Duţescu, "depinde de noi" dacă ţara noastră va mai avea o bursă care să-şi justifice existenţa. Reprezentantul OPPC menţionează că există trei cauze majore care au generat "starea în care a ajuns piaţa de capital din România", şi anume: incompetenţa, respectiv mentalitatea de tip "easy money"; absenţa solidarităţii profesionale şi modul în care aplică normele Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Conform spuselor domnului Duţescu, firmele de brokeraj au făcut foarte uşor bani în perioada de expansiune a Rasdaq, în perioada privatizării în masă: "S-au cumpărat societăţi foarte uşor, a fost perioada aceea de explozie extraordinară între 2005 şi 2007. Aceste firme de brokeraj au făcut bani prea uşor, iar mentalitatea de «easy money» a fost dăunătoare". Reprezentantul OPPC mai precizează că absenţa solidarităţii profesionale (între actorii pieţei de capital), respectiv faptul că "fiecare grupuscul" îşi urmăreşte interesele proprii, duce la imposibilitatea elaborării de strategii benefice pentru piaţa de capital. Cristian Duţescu subliniază: "Este foarte greu să identifici principii comune. Cred că atunci când vom avea măcar un principiu comun, vom putea dezvolta această piaţă". Domnia sa mai arată că ASF a influenţat în mod negativ mersul pieţei de capital prin modul de aplicare a Legii 151/2014 (privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Rasdaq) şi nereglementarea pieţei Forex. În opinia reprezentantului OPPC, Legea 151 "este foarte proastă" şi nu a crescut încrederea investitorilor odată cu trecerea pe piaţa AeRo a societăţilor listate pe Rasdaq. "Pentru investitori, piaţa AeRo are cu mult mai puţină protecţie decât fosta Rasdaq", atrage atenţia Cristian Duţescu, menţionând că cea mai bună soluţie era, pentru investitori, la apariţia Legii 151, transferarea companiilor pe piaţa reglementată. Pe de altă parte, domnia sa a adus în atenţie faptul că ASF "a eşuat în reglementarea pieţei Forex", iar pretextul că BNR se opune reglementării acestui segment "nu are argumente solide". Domnul Duţescu spune: "Piaţa Forex şi modalitatea prin care tot felul de SRL-uri acţionează pe baza lăcomiei extraordinare a cetăţenilor din România trebuie să fie rezolvate. Atâta vreme cât nu se adoptă o astfel de reglementare, încrederea investitorilor retail va fi foarte scăzută". Concluzionând, oficialul OPPC susţine că, din perspectivă legislativă, soluţiile pentru dezvoltarea pieţei de capital sunt schimbarea mentalităţii, aplicarea normelor în interesul investitorilor, realizarea unui Cod al pieţei de capital (adaptat la modelul francez), respectiv acordarea de stimulente fiscale.
Data 21/10/2015
 CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ (05.10.2015 – 10.10.2015)
Conform autorizației ASF nr. 198 / 02.10.2015, Organizația Profesioniștilor Pieței de Capital (OPPC) organizează o serie de cursuri de formare profesională continuă în perioada 05. 10.2015 – 10.10.2015, la sediul Societății de Investiții Financiare Moldova, în Bacău. Cursurile se vor desfășura sub forma unor acțiuni cu caracter științific și profesional, vor avea o durată totală de 20 de ore, iar în cadrul acestora vor fi abordate următoarele teme: 1. Principiul transparenței în domeniul fondurilor alternative de investiții 2. Cadrul normativ referitor la transparența emitenților de instrumente financiare 3. Modificările legislației pieței de capital realizate prin OUG nr. 90/2014 și Legea nr. 10/2015 4. Conflictul de interese în cadrul unui emitent ale cărui acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată; tranzacțiile intragrup 5. Metode de evaluare ale companiilor și ale instrumentelor financiare – acțiuni, obligațiuni 6. Aplicarea metodelor de evaluare ale activelor financiare, în contextul crizei economice 7. Riscul pe piața de capital 8. Activitatea de conformitate în cadrul emitenților a căror activitate este reglementată și supravegheată de ASF 9. Noțiuni de economie comportamentală aplicată pieței de capital 10. Piața de capital versus Private equity Dintre lectorii autorizați de ASF, la cursurile sus-menționate vor participa următorii: D-l. Președinte al OPPC – Cristian Duțescu, D-l. Secretar general al OPPC – Cristian Tudorescu, D-l. Președinte Director General al SIF Moldova – Costel Ceocea, D-l. Cătălin Nicolaescu – Serviciul Conformitate Guvernanță Corporativă SIF Moldova, D-na. Michaela Pușcaș – Control Intern SIF Moldova, D-na. Luminița Chirilă – Departamentul Administrare Investiții SIF Moldova
Data 06/10/2015
 OPPC vrea revenirea la impozitul de 1% pentru câştigurile din deţineri peste un an
Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC) a transmis deputaţilor o propunere de reducere a impozitului pe câştigul net din transferul titlurilor de valoare pentru titlurile deţinute mai mult de 365 de zile, de la 16% la 1%, potrivit unui comunicat de presă. OPPC doreşte modificarea, în Camera Deputaţilor, a proiectului Codului Fiscal, adoptat de Senatul României. De asemenea, Organizaţia propune menţinerea soluţiei juridice existente în prezent în privinţa contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate aferente investiţiilor pe piaţa de capital, respectiv obligativitatea plăţii CASS numai în măsura în care contribuabilul nu realizează venituri salariale sau venituri asimilate salariilor. "Aceste modificări sunt menite să stimuleze investiţiile pe piaţa de capital din România şi să sprijine o dezvoltare durabilă a acesteia, cu un efect benefic asupra întregii economii, ţinând cont şi de faptul că veniturile colectate de statul român din impozitul pe transferul titlurilor de valoare au o valoare extrem de redusă", precizează OPPC, care adaugă: "În acelaşi timp, obligativitatea plăţii CASS pentru veniturile din investiţii, incluzând venituri din dobânzi, dividende, câştiguri din transferul titlurilor de valoare ar conduce la reducerea drastică a investiţiilor pe piaţa de capital, cu efect direct asupra veniturilor bugetare, întrucât fiscalizarea excesivă pe o anumită piaţă determină retragerea investitorilor de pe piaţa respectivă, cu consecinţa firească a creării unei subfinanţări cronice". Eliminarea impozitului pe dividende, prevăzută în proiectul de Cod Fiscal depus la Senat, nu a fost acceptată de senatori, fiind înlocuită cu introducerea unui impozit de 5% pe aceste venituri. Recent, Asociaţia Brokerilor a solicitat menţinerea eliminării impozitului pe dividendele aferente acţiunilor tranzacţionate în cadrul pieţei de capital, considerând că statul ar trebui să stimuleze astfel investiţiile transparente în acţiunile emitenţilor la bursa de valori şi listarea la bursă a unui număr cât mai mare de companii. Potrivit brokerilor, motivaţia reintroducerii de către Senat a impozitului pe dividende, respectiv «reducerea deficitului bugetar conform cerinţelor din raportul organismelor internaţionale» este infirmată de chiar declaraţiile publice anterioare ale reprezentanţilor Ministerului Finanţelor Publice privind impactul relativ redus al veniturilor colectate din acest impozit la bugetul general consolidat, precum şi de posibilitatea ca măsura să ducă la creşterea încasărilor din impozitul pe profitul companiilor prin renunţarea la artificiile fiscale, acestea devenind neatractive în noul context.
Data 15/05/2015
 Scurte concluzii despre desfiinţarea RASDAQ-ului
Privit poate de câţiva drept o catastrofă pentru piaţa de capital din România, iar de alţii ca intrarea în normalitate, sfârşitul a ceea ce a fost cândva cea mai mare piaţă de instrumente financiare din Europa se produce într-un dulce anonimat. Actul care pune capăt îndelungatei şi apaticei suferinţe, numit oficial Legea 151/2014, pare într-un fel soluţia ideală pentru majoritari şi rezolvarea cea mai neagră posibil pentru minoritari. Teama conducerii ASF de a emite în termenul legal regulamentul de punere în aplicare a legii este firească, căci acuzaţii de toate naturile posibile, y compris penale, pot să survină din toate direcţiile. Fără a insista prea mult pe faptul că lobby-ul majoritarilor a câştigat zdrobitor la Parlament, cred că o scurtă trecere în revistă a efectelor care vor fi produse de această lege şi de regulamentul său este singurul lucru util care merită făcut. În primul rând, dacă administratorii firmelor listate pe RASDAQ se concentrează puţin, vor convoca adunările generale până prin 15-20 ianuarie 2015, astfel încât prin votul decisiv al acţionarului majoritar să se evite acordarea unui preţ de retragere către minoritari. În cazul în care există profit distribuibil sau rezerve disponibile (extralegale) apare şi varianta retragerii majoritarului, cu efecte juridice şi financiare extrem de intersante. Odată ajunse în cadrul unui ATS, fostele rasdace se vor putea delista fără ca majoritarul să fie obligat să efectueze o ofertă publică de preluare şi să execute un squeeze out, acordând astfel preţ de retragere minoritarilor. Deşi în forma actuală Codul BVB-operator de sistem face vorbire de o astfel de obligaţie, se pune problema ce forţă juridică are o dispoziţie din codul operatorului de sistem în faţa absenţei unei norme din legislaţia primară care să prevadă obligaţia acordării unui preţ de retragere în cazul societăţilor listate pe un ATS. Mult mai probabil însă, pentru evitarea riscurilor, fostele rasdace vor rămâne în cadrul ATS-ului, majoritarii putând să-şi înstrăineze pachetele de control de-acum înainte fără ca achizitorul să fie ţinut să iniţieze o ofertă publică de preluare. Ce să mai vorbim de vot cumulativ, de rapoarte semestriale ori trimestriale, de raportarea atingerii unor praguri de deţinere... O idee generală se desprinde fără dubiu: efectele sunt absolut pozitive pentru piaţa achiziţiilor, căci dispare obligaţia ofertei publice de preluare şi absolut negative pentru încrederea unor categorii importante de investitori (acţionari minoritari prin excelenţă), cei care nu căutau doar blue chips-uri, în piaţa de capital. O consecinţă secundară este reprezentată de descurajarea finanţării prin piaţa de capital a societăţilor ce vor fi tranzacţionate în viitor în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare, din moment ce nu există garanţia plăţii unui preţ de retragere în cazul delistării. Adică, prin precedentul Rasdaq este subminată orice tentativă a unor antreprenori de a-şi lista companile în cadrul unui sistem alternativ, din moment ce investitorii, în lipsa unei obligaţii de plată a preţului de retragere, vor pune întotdeauna o întrebare simplă: ce garanţie am că nu vei vinde pachetul de control unui nepriceput sau că nu vei vrea să delistezi după ce noi am investit masiv în firma ta? ?i acesta este cel mai rău efect pe care îl poate produce desfiinţarea Rasdaq-ului. Un alt efect va fi legat de impactul negativ pe care îl va avea aplicarea reglementărilor privind desfiinţarea Pieţei Rasdaq asupra fondurilor şi societăţilor de investiţii ce au în portofoliu societăţi listate pe această piaţă, în special asupra SIF-urilor. Lucrurile ar mai putea fi îndreptate. Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital a transmis conducerii Comisiei de buget-finanţe o propunere de proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 151/2014, împreună cu o expunere de motive. Propunerea este în sensul introducerii în cazul fostelor rasdace ce vor fi listate în cadrul unor sisteme alternative a obligaţiei de efectuare a ofertei publice în cazul schimbării controlului, a aplicării votului cumulativ la alegerea administratorilor atunci când metoda este cerută de un acţionar semnificativ şi a respectării obligaţiilor de raportare incidente şi în prezent. Şansele sunt extrem de slabe însă ca să se mai schimbe ceva. Ca atare, o oarecare efervescenţă litigioasă în domeniul pieţei de capital ar putea să se dezvolte în următoarea perioadă, generată de tentativele minoritarilor de a obţine un preţ de retragere, prin specularea tuturor ”slăbiciunilor” legate de convocarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale actualelor rasdace. Apărut cu o mică întârziere regulamentul ASF de punere în aplicare a legii arată, şi direct şi indirect sensul în care va evolua protecţia investitorilor în societăţile listate pe muribundul Rasdaq. Am propus şi susţinut încă din 2007, anul implementării MiFID, o soluţie mult mai echibilibrată, aceea care ar fi acordat posibilitatea acţionarilor minoritari să se retragă din acele societăţi care ar fi îndeplinit criteriile de a fi listate pe o piaţă reglementată şi care nu aprobau în adunarea generală un astfel de demers. Era vorba de aproximativ 30-40 de emitenţi, care, dacă ar fi migrat pe piaţa reglementată ar fi contribuit în mod substanţial la creşterea capitalizării acesteia şi la diversificarea ofertei de titluri pentru investitori în condiţii de protecţie sporită, iar dacă ar fi refuzat această translatare ar fi generat sume semnificative pentru acţionarii lor minoritari, ce ar fi fost, probabil, în măsură considerabilă reinvestite. Acum, în condţiile actuale, aşteptăm cu mult interes să vedem măcar un emitent listat pe actuala Rasdaq al cărui majoritar va vota în adunarea generală în favoarea admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. (articol de Cristian Duţescu. Ziarul Financiar,03.12.2014)
Data 03/12/2014
 EXPUNEREA DE MOTIVE A PROIECTULUI DE LEGE PENTRU COMPLETAREA PROPUNERE PRIVIND LEGII NR. 151/2014
Dispozițiile Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate creează o stare de incertitudine cu privire la respectarea principiului protecției investitorilor în cazul societăților care vor decide în adunările generale continuarea tranzacționării în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare. Există riscul ca drepturile acestora, născute în perioada de existență a Pieței Rasdaq să fie în mod iremediabil afectate de desființarea acestei piețe, fără posibilitatea de a obține un remediu adecvat în justiție. Investitorii în acțiuni tranzacționate în prezent pe Piața Rasdaq au cunoscut, în momentul realizării investiției, că emitenții acestora sunt obligați să efectueze cel puțin raportări semestriale, dacă nu și trimestriale, că membrii consiliiilor de administrație sunt aleși, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, prin metoda votului cumulativ, acționarii minoritari putându-și numi astfel reprezentantul în organul de conducere al societății, și, mai ales, că există o obligație de efectuare a ofertei publice de preluare atunci când se schimbă controlul asupra acestor emitenți. Mai mult decât atât, Legea nr. 151/2014, în actuala formă, permite emitenților ce vor decide transferul în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare să se retragă de la tranzacționare din cadrul acestui sistem fără ca acționarii care nu sunt de acord cu această decizie să aibă dreptul de a se retrage din societate la un preț corect, calculat în temeiul unor criterii legale clare. Legea nr. 151/2014, coroborată cu vidul legislativ în materia obligațiilor emitenților tranzacținați în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare este de natură să contribuie la pierderea acestor drepturi ale investitorilor odată cu transferul emitenților vizați de dispozițiile ei de pe Piața Rasdaq pe un sistem alternativ de tranzacționare. Impactul economic și social al desființării Pieței Rasdaq în condiții în care nu se asigură o protecție adecvată investitorilor este desoebit. Sunt trei categorii importante de investitori care vor fi afectate:  cetățenii României care au beneficiat de efectele programului de privatizare în masă (PPM) fiindu-le alocate acțiuni fie la societăți tranzacționate pe Piața Rasdaq, fie la societăți de investiții financiare (SIF-uri), în acest din urmă caz, efectul negativ fiind generat de faptul că societățile de investiții financiare dețin acțiuni ale societăților tranzacționate pe Piața Rasdaq;  societățile de investiții financiare, datorită portofoliilor deținute în cadrul cărora se găsesc participații importante minoritare la societății tranzacționate în prezent pe Piața Rasdaq;  investitorii instituționali și de retail români și străini care au investit în ultimii 18 ani în acțiuni ale companiilor tranzacționate pe Piața Rasdaq având convingerea că li se oferă de normele legale incidente un grad de protecție corespunzător, incluzând, dar nelimitîndu-se la dreptul de retragere la un preț corect, în cazul în care emitentul se retrage de la tranzacționare și devine societate închisă. În actula formulare dispozițiile Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate se introduce un nou articol, ce vine în coliziune cu dispozițiile art. 32 alin. (1) ale Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE, care prevăd că ” o firmă de investiții sau un operator de piață care exploatează un MTF sau un OTF poate suspenda sau retrage de la tranzacționare un instrument financiar care nu mai este conform cu normele MTF-ului sau ale OTF-ului, cu excepția cazului în care o astfel de suspendare sau retragere ar putea afecta în mod semnificativ interesele investitorilor sau compromite funcționarea ordonată a pieței (s.n.).” Or, în actualul stadiu al legislației, retragerea de la tranzacționare a unui emitent din cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare poate interveni și în situația în care sunt afectate interesele investitorilor, aceștia putând deveni, prin actul discreționar al acționarului majoritar, împotriva voinței lor, acționari într-o societate nelistată, de tip închis, fără a li se acorda posibilitatea retragerii din societate la un preț corect. Tot astfel, este necesar a se asigura și în viitor respectarea regulilor de drept aplicabile în prezent pe Piața Rasdaq în materia transparenței și a protecției investitorilor, prin introducerea unor norme care să prevadă obligativitatea ofertelor publice de preluare la schimbarea controlului, a alegerii membrilor consiliului de administrație prin metoda votului cumulativ și a raportărilor periodice. Singura posibilitate legală pentru a evita aceste atingeri aduse drepturilor legitime ale unor investitori pe piața de capital din România este reprezentată de modificarea Legii nr. 151/2014.
Data 02/12/2014
 PROIECT DE LEGE PENTRU COMPLETAREA LEGII NR. 151/2014
Proiectul de lege pentru completarea legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate Articol unic După articolul 7 al Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate se introduce un nou articol, art. 71 cu următorul conținut: (1) În cazul în care adunarea generală a acționarilor decide ca societatea să fie tranzacționată în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare, emitentul va respecta până la retragerea sa de la tranzacționare dispozițiile art. 203, art. 227 și art. 235 din Legea nr. 297/2004 în materia ofertelor publice de preluare la schimbarea controlului, a alegerii membrilor consiliului de administrație prin metoda votului cumulativ și a raportărilor periodice, precum și toate reglementările CNVM/ASF emise în vederea aplicării acestor norme legale. (2) Emitenții cărora le este incident alin. (1) vor putea să se retragă de la tranzacționare din cadrul sistemului alternativ de tranzacționare numai prin oferta publică de cumpărare adresată tuturor acționarilor, dacă ofertantul a obținut astfel cel putin 95% din drepturile de vot, sau a achiziționat, în cadrul acelei oferte, acțiuni reprezentând mai mult de 90% din cele vizate în ofertă, cu respectarea prevederilor art. 206 si 207 din Legea nr.297/2004.
Data 02/12/2014
 Regulament privind statutul juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate
În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) și d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) și (2), precum și ale art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 9 alin.(2) din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, în urma deliberărilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din ședința din data de 26. 11.2014, Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezentul regulament CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte reguli şi proceduri cu privire la statutul juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, denumită în continuare Legea nr. 151/2014. Art. 2. - Termenii, abrevierile şi expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificaţia prevăzută în Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr.297/2004. CAPITOLUL II Reguli privind admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată/ sistem alternativ de tranzacţionare Art. 3. - (1) În situația în care adunarea generală extraordinară a acționarilor aprobă inițierea demersurilor pentru admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată, societatea ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate depune la Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., cererea de aprobare a prospectului de admitere la tranzacționare pe o piață reglementată, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 și cu respectarea prevederilor art. 89 alin. (6) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. (2) Prospectul prevăzut la alin. (1) se întocmeşte în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a 2 Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte informaţiile conţinute în prospectele, structura prospectelor, includerea de informaţii prin trimiteri, publicarea prospectelor şi difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 809/2004. În cadrul prospectului pot fi incorporate informații prin trimitere la unul sau mai multe documente publicate anterior sau simultan și aprobate de C.N.V.M./A.S.F. sau depuse la C.N.V.M./A.S.F., în conformitate cu prevederile art. 186 și ale art. 211 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, precum și cu prevederile art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 809/2004. (3) Odată cu transmiterea către A.S.F. a cererii de aprobare a prospectului, emitentul depune la operatorul de piaţă o cerere de admitere la tranzacţionare, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. (4) În vederea analizării cererii de aprobare a prospectului de către A.S.F., persoana care solicită admiterea la tranzacţionare transmite A.S.F. decizia operatorului de piață privind acordul de principiu referitor la admiterea la tranzacţionare a valorilor mobiliare pe piața reglementată aflată în administrarea respectivului operator de piață, în conformitate cu art. 89 alin. (61 ) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 sau, după caz, transmite A.S.F. decizia motivată a operatorului de piață privind neacordarea acordului de principiu. (5) Prin decizia de aprobare sau de respingere a prospectului, A.S.F. se pronunță cu privire la admiterea sau respingerea cererii de admitere la tranzacționare, cu luarea în considerare a acordului de principiu sau a deciziei operatorului de piață privind respingerea acordului de principiu. A.S.F. poate aproba admiterea la tranzacționare a acțiunilor în conformitate cu art. 214, respectiv a art. 217 alin. (3) din Legea nr. 297/2004. Art. 4. - (1) În situația în care adunarea generală extraordinară a acționarilor aprobă inițierea demersurilor pentru tranzacţionarea acţiunilor societăţii în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, societatea ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate depune la A.S.F., în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 151/2014, cererea de tranzacţionare în cadrul unui sistem alternativ însoţită de acordul de principiu al operatorului de sistem cu privire la tranzacţionarea acţiunilor în cadrul sistemului alternativ pe care îl administrează sau, după caz, de decizia sa motivată privind neacordarea acordului de principiu, cu privire la tranzacţionarea acţiunilor în cadrul sistemului alternativ. (2) Decizia A.S.F. de admitere la tranzacționare sau de respingere a cererii de admitere la tranzacționare în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare se ia în baza transmiterii de către societate a dovezii remiterii către operatorul de sistem a documentelor solicitate prin reglementările sistemului alternativ de tranzacționare. CAPITOLUL III Reguli privind dreptul de retragere al acționarilor Art. 5. - (1) Data de identificare a acţionarilor care au dreptul de a se retrage din societate în situația prevăzută la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 este data de înregistrare stabilită de adunarea generală extraordinară a acționarilor. (2) Data de identificare a acţionarilor care au dreptul de a se retrage din societate în situațiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 151/2014 este a cincea zi lucrătoare ulterioară datei adunării generale extraordinare a acționarilor. (3) Data de identificare a acţionarilor care au dreptul de a se retrage din societate în situația prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 151/2014 este a cincea zi lucrătoare ulterioară încheierii termenului stabilit la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014.3 (4) Data de identificare a acţionarilor care au dreptul de a se retrage din societate în situația prevăzută la art. 7 alin. (3), respectiv la alin. (4) din Legea nr. 151/2014 este a cincea zi lucrătoare ulterioară publicării în Buletinul A.S.F. a deciziei de respingere a cererii de admitere la tranzacționare. Art. 6. - (1) În vederea stabilirii preţului ce urmează a fi plătit de către societatea ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa RASDAQ pentru acţiunile deţinute de acţionarii care şi-au exercitat dreptul de retragere din societate în situațiile prevăzute de Legea nr. 151/2014, consiliul de administraţie/directoratul acesteia are obligaţia să solicite oficiului registrului comerţului numirea unui expert autorizat independent în termen de cel mult 5 zile lucrătoare ulterioare primirii de către societate a primei cereri de retragere din societate. (2) Expertul autorizat independent desemnat conform alin. (1) efectuează demersurile necesare în vederea finalizării raportului privind prețul în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la desemnare. (3) Acționarii care au depus cereri de retragere din societate, conform prevederilor Legii nr. 151/2014, anterior efectuării de către societate a raportului curent prevăzut la art. 8 lit. d), au dreptul de a-și retrage cererile în termen de 10 zile lucrătoare de la data acestui raport. Art. 7. - (1) Societatea ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa RASDAQ are obligaţia de a achita contravaloarea acţiunilor deţinute de acţionarii care şi-au exercitat dreptul de retragere din societate în situațiile prevăzute de Legea nr. 151/2014, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare calculate de la data: a) expirării termenului prevăzut la art. 6 alin. (2), pentru cererile depuse până la data efectuării de către societate a raportului curent prevăzut la art. 8 lit. d); b) depunerii cererii, pentru cererile depuse ulterior efectuării de către societate a raportului curent prevăzut la art. 8 lit. d). (2) Societatea are obligația ca, în termen de 24 de ore de la primirea unei cereri de retragere din societate a unui acționar, să solicite depozitarului central efectuarea demersurilor pentru blocarea acțiunilor respectivului acționar. Plata prevăzută la alin. (1) se face de către societate, în baza confirmării primite de la depozitarul central cu privire la blocarea acțiunilor. (3) Prevederile referitoare la transferul direct se aplică corespunzător și în cazul transferului dreptului de proprietate de la acționarii care și-au exercitat dreptul de retragere din societate în conformitate cu Legea nr. 151/2014. Societatea are obligația să solicite depozitarului central înregistrarea transferului direct în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării plății către acționar. Art. 8. - În cazul exercitării dreptului de retragere din societate de către acționarii unei societăți ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa RASDAQ, în condițiile prevăzute de Legea nr. 151/2014, societatea este obligată să informeze A.S.F. și Bursa de Valori București (B.V.B.), prin transmiterea de rapoarte curente, în termen de cel mult 24 de ore de la: a) înregistrarea primei cereri de retragere; b) iniţierea demersurilor la oficiul registrului comerţului în vederea desemnării expertului autorizat independent; c) numirea de către oficiul registrului comerţului a expertului autorizat independent. Raportul va cuprinde și numele expertului autorizat independent; d) stabilirea de către expertul autorizat independent desemnat de oficiul registrului comerţului a preţului acţiunilor care urmează a fi plătit acţionarilor care solicită retragerea din societate. Raportul va cuprinde și modalităţile prin care acţionarii pot consulta raportul 4 întocmit de expertul desemnat, precum și preţul determinat de expertul desemnat pentru o acţiune; e) încheierea termenului de depunere a cererilor de retragere din societate. Raportul va cuprinde și precizări privind numărul acționarilor, respectiv numărul acțiunilor pentru care s-a exercitat dreptul de retragere din societate; f) încheierea termenului de retragere a cererilor acționarilor de retragere din societate. Raportul va cuprinde și numărul acționarilor, precum și numărul acțiunilor pentru care s-a exercitat dreptul de retragere a cererilor; g) încheierea termenului de achitare către acţionarii retraşi din societate a contravalorii acţiunilor deţinute, respectiv de la finalizarea procedurii de retragere a acţionarilor din societate. Art. 9. - Acţiunile tranzacţionate pe piaţa RASDAQ vor fi retrase de la tranzacţionare şi radiate din evidenţa A.S.F. ulterior transmiterii de către societate a raportului curent conform art. 8 lit. g), precum și a confirmării primite de la depozitarul central cu privire la realizarea transferului dreptului de proprietate potrivit art. 7 alin. (3), după cum urmează: a) în cazul societăţilor care nu au efectuat demersurile necesare pentru desfășurarea adunării generale extraordinare a acționarilor în termenul de 120 zile stabilit la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 şi care au derulat procedura de retragere a acționarilor din societate; b) în cazul societăţilor care nu au desfășurat adunarea generală extraordinară a acționarilor din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum şi care au derulat procedura de retragere a acționarilor din societate; c) în cazul societăţilor care nu au adoptat nicio hotărâre în adunarea generală extraordinară a acționarilor din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de majoritate şi care au derulat procedura de retragere a acționarilor din societate; d) în cazul societăţilor care au adoptat în adunarea generală extraordinară a acționarilor hotărârea ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare şi care au derulat procedura de retragere a acționarilor din societate; e) în cazul societăților cărora A.S.F. le-a respins cererea de admitere a acțiunilor emise de către aceasta pe o piaţa reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare şi care au derulat procedura de retragere a acționarilor din societate în cazul în care se acordă acest drept de retragere în conformitate cu prevederile Legii nr. 151/2014. CAPITOLUL IV Dispoziţii tranzitorii și finale Art. 10. - La data încheierii termenului prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 151/2014, acţiunile tranzacţionate pe piaţa RASDAQ vor fi retrase de la tranzacţionare şi radiate din evidenţa A.S.F., în cazul societății care nu a primit cereri de retragere din societate din partea acţionarilor şi se află în una dintre următoarele situaţii: a) nu a desfășurat demersurile necesare desfășurării adunării generale extraordinare a acționarilor în termenul de 120 zile stabilit la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 151/2014; b) nu a desfășurat adunarea generală extraordinară a acționarilor din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum; c) nu a adoptat nicio hotărâre în adunarea generală extraordinară a acționarilor din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de majoritate;5 d) a adoptat în adunarea generală extraordinară a acționarilor hotărârea ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare; e) A.S.F. a respins cererea de admitere a acțiunilor emise de către aceasta pe o piaţa reglementată/sistem alternativ de tranzacționare. Art. 11. - Până la data încetării activității pieței RASDAQ și a pieței valorilor mobilare necotate prin retragerea de la tranzacționare a acțiunilor potrivit art. 9 și 10 se aplică în mod corespunzător prevederile art. 12-18. Art. 12. - Până la expirarea celor 12 luni prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 se menține regimul de tranzacționare și de decontare a tranzacțiilor efectuate în cadrul pieței RASDAQ și pe piața valorilor mobiliare necotate existent la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Art. 13. - Până la data retragerii acțiunilor de la tranzacţionarea pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate sunt aplicabile obligaţiile de raportare prevăzute la art. 14 -16. Art. 14. - (1) Societățile ale căror acțiuni sunt tranzacționate în cadrul pieței RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate au obligațiile de raportare prevăzute la art. 113 lit. A alin. (1) lit. a)-c), j), k) şi lit. E din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. (2) În cazul societăților menționate la alin. (1) nu este obligatorie întocmirea rapoartelor prevăzute la art. 225 din Legea nr. 297/2004 și la art. 113 lit. G alin.(3)-(6) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. (3) Prevederile art. 259 din Legea nr. 297/2004 se aplică în cazul societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, în condițiile în care respectivele societăți au, potrivit reglementărilor incidente, obligaţia de auditare a situaţiilor financiare. Art. 15. - Până la data retragerii acțiunilor de la tranzacţionare, auditorii financiari ai societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate și care, potrivit reglementărilor incidente, au obligația de auditare, trebuie să respecte prevederile art.113 lit. F din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. În vederea respectării de către auditorii financiari a obligațiilor ce le revin, administratorii societăților în cauză au obligația să transmită auditorilor financiari documentele necesare, în conformitate cu art. 113 lit. F alin. (2) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. Art. 16. - Prevederile art. 116 din Regulamentul C.N.V.M. nr.1/2006 sunt incidente şi în cazul societăţilor ale căror valori mobiliare sunt tranzacţionate pe piaţa RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate. Art. 17. Societăţile ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa RASDAQ și piaţa valorilor mobiliare necotate care au convocat, anterior intrării în vigoare a prezentului regulament, o adunare generală extraordinară a acționarilor de retragere de la tranzacționare în temeiul Dispunerii de măsuri nr. 8/20061 pot derula procedura inițiată conform prevederilor acesteia. Începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament, societăților ale căror acțiuni se tranzacționează pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate nu le mai sunt aplicabile prevederile Dispunerii de măsuri 1 Dispunerea de măsuri nr. 8/2006 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României.6 nr. 8/2006, nemaiputând fi convocate adunări generale extraordinare ale acționarilor în baza acesteia. Art. 18. - (1) Prevederile Regulamentului A.S.F. nr. 6/2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul adunărilor generale ale acționarilor societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în cazul societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate, cu respectarea obligaţiilor de raportare ale acestor societăţi, stabilite prin prezentul regulament. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), societățile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate nu au obligația să efectueze convocarea unei adunări generale a acționarilor sau să pună la dispoziția acționarilor informațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) din Regulamentul nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare, în limba engleză. În cazul în care societatea nu dispune de o pagină de web proprie, documentele și/sau informațiile care se pun la dispoziția acționarilor în conformitate cu Regulamentul nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare vor fi puse la dispoziția acționarilor cel puțin la sediul societății. Art. 19. - Acțiunile tranzacționate pe piața valorilor mobiliare necotate vor fi retrase de la tranzacţionare şi radiate din evidenţa A.S.F. la data încheierii termenului de 12 luni prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 151/2014. Art. 20. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și intră în vigoare la data publicării acestuia. Art. 21. - La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă următoarele acte2 : 1. Dispunerea de măsuri a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 7/2005; 2. Decizia nr. 1603/09.12.2010; 3. Decizia nr. 75/18.01.2010; 4. alin. (4) al articolului 20 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare; 5. art. 154, 155 și 157 din Regulamentul CNVM nr. 1/2006 cu modificările și completările ulterioare; 6. orice alte dispoziții contrare.
Data 02/12/2014
 Programul Conferinţei Naţionale a Pieţei de Capital – ediţia 2014
Evenimentul are loc la 24 noiembrie 2014, Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului, intre orele 9.00 – 14.00. Va informam, de asemenea, ca accesul in Palatul Parlamentului, se va face prin intrarea C1, din B-dul Libertatii, (vizavi de Institutul National de Statistica), pe coltul dinspre Parcul Izvor.Toate detaliile evenimentului sunt accesibile pe site-ul www.newscapital.ro Evenimentul, organizat la iniţiativa OPPC, este conceput sub forma unei platforme de dezbatere a subiectelor semnificative pentru domeniu, structurate în următorul program: 09:00 – 10:00 Înregistrare şi Welcome Coffee 10:00 – 10:30 Deschiderea Oficială 10:30 – 12:00 Partea I Viziunea Bursei de Valori Bucuresti asupra imbunatatirii legislatiei (Ludwig Sobolewski) Consecinţe juridice ale desfiinţării Pieţei RASDAQ (Gabriel Lupascu) Efectele modificărilor legislaţiei pieţei de capital în domeniul SIF-urilor (Ana Bobirca) Un plus de transparenta pentru controlul societatilor listate (Cristian Dutescu) 12:00 – 12:30 Coffee Break 12:30 – 14:00 Partea a II-a Necesitatea soluţionării legislative a situaţiei Asociaţiei Salariaţilor (Danut Porumb) Schimbările majore aduse de noile acte normative europene în materia pieţelor financiare şi abuzului de piaţă (Horia Gusta) Impactul riscurilor operationale asupra consumatorilor de servicii financiare (Calin Rangu)
Data 23/11/2014
 Dezbatere publică pe marginea Proiectului de Regulament
În data de 19 noiembrie 2014, ora 15,00 se organizează la sediul A.S.F., din Splaiul Independenţei nr. 15, sector 5, Bucureşti, sala de Şedinţe 4/P-01, parter, intrarea A, dezbaterea publică pe marginea Proiectului de Regulament privind statutul juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate (denumit în continuare Proiectul de Regulament). Toate persoanele interesate să participe la respectiva dezbatere publică vor transmite până la data de 18.11.2014, ora 11:00, la adresa de email reglementari@cnvmr.ro,datele lor de contact (nume, prenume, CNP, funcţia/calitatea deţinută în cadrul entităţii), cu care se vor înregistra la sediul A.S.F. din Splaiul Independenţei, nr. 15, sector 5, Intrarea B, pentru a putea participa la dezbaterea publică.
Data 17/11/2014
 Eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri trebuie supusă dezbaterii Parlamentului
Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC) susţine că măsura eliminării pragului de detinere la capitalul social al societăţilor de investiţii financiare (SIF-uri), indiferent de opţiunile pro sau contra ale unor actori ai pieţei de capital, ar trebui să fie supusă dezbaterii Parlamentului. În prezent, pe website-ul ministerului sunt publicate două proiecte de lege diferite de modificare a legii pieţei de capital 297/2004. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital (varianta actualizată) publicat pe 7 noiembrie şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital - variantă revizuită pe 8 octombrie 2014 şi publicată pe 8 octombrie. Între cele două proiecte, varianta actualizată şi varianta revizuită, există o diferenţă majoră. Varianta revizuită din 8 octombrie propune eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri, acum de 5% din capital, propunere ce nu se mai regăseşte în varianta actualizată din 7 noiembrie. „Forul legislativ poate aproba sau poate respinge o astfel de soluţie, însă dezbaterea pe această temă nu ar trebui să fie evitată de iniţiatorul legii. În viziunea noastră, acţionarilor acestor societăţi ar trebui să li se permită să stabilească în cadrul adunărilor generale extraordinare dacă impun sau nu prin actele constitutive limite de deţinere la capitalul social”, spun reprezentanţii OPPC. Organizaţia consideră că ar trebuie menţinute în proiectul de lege propunerile de reducere a cvorumului minim cerut pentru adunările generale extraordinare şi de eliminare a pragului de deţinere de 5% din capitalul SIF-urilor. Din ultimul variantă de proiect publicat de Ministerul Finanţelor lipsesc şi normele legale referitoare la reducerea cvorumului minim cerut pentru adunările generale extraordinare (AGEA) ale SIF-urilor. Modificarea prin lege a cvorumului minim necesar pentru adunările generale extraordinare ale SIF-urilor reprezintă o măsură necesară pentru ca aceste entităţi să poată funcţiona, spune OPPC. În prezent, prin actele constitutive a patru dintre SIF-uri este impus un cvorum minim de 50% din totalul drepturilor de vot pentru AGEA la a doua convocare. În situaţia actuală, dată fiind atomizarea acţionariatului, influenţată şi de limita legală de deţinere la capitalul social, nu se pot lua decizii importante pentru aceste societăţi, cum ar fi majorarea/diminuarea de capital social, răscumpararea propriilor acţiuni, măsuri care ar aduce beneficii evidente companiilor şi acţionarilor. http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/oppc-eliminarea-pragului-de-detinere-la-sif-uri-trebuie-supusa-dezbaterii-parlamentului-13550242
Data 14/11/2014
 Proiect de Regulament privind listarea pe o piață din alt stat membru, prin intermediul titlurilor de interes a acțiunilor admise la tranzacționare pe o piață reglementată din România
În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) și d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) și (2), precum și ale art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare, în urma deliberărilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din ședința din data de ………………., Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următorul regulament: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte norme aplicabile în situaţia listării pe o piață din alt stat membru, prin intermediul titlurilor de interes a acțiunilor admise la tranzacționare pe o piață reglementată din România, emise de o societate cu sediul în România. Art. 2. - (1) Termenii şi expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificaţia prevăzută la art. 2 alin (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 297/2004, şi în reglementările emise în aplicarea acesteia de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F.. (2) De asemenea, în sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) acţiuni - acţiunile emise de o societate cu sediul în România; b) acţionar - persoana fizică sau entitatea de drept public ori privat care deţine, direct sau indirect: (i) acţiuni ale emitentului, în nume propriu şi pe seama sa; (ii) acţiuni ale emitentului, în nume propriu, dar pe seama altei/altor persoane fizice sau entităţi juridice; (iii) titluri de interes, caz în care titularul titlurilor de interes este considerat deţinătorul acţiunilor reprezentate de titlurile de interes aferente; c) titluri de interes aferente acţiunilor (titluri de interes) - înscrisuri echivalente acțiunilor, care conferă deţinătorului posibilitatea de a efectua decontările printr-un sistem electronic guvernat de legislația unui stat membru care prevede că decontarea acțiunilor prin sistemul de compensare-decontare se face doar prin intermediul respectivelor titluri de interese; un titlu de interes reprezintă o acțiune; d) depozitar central - entitatea prevăzută la art. 146 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, care efectuează operaţiuni de depozitare a acţiunilor, precum şi operaţiuni de registru pentru emitentul definit la lit. e); e) emitent - emitentul acţiunilor; f) emitent al titlurilor de interes aferente acţiunilor - entitatea care a emis titlurile de interes aferente acţiunilor. 2 / 5 CAPITOLUL II Evidenţa în sistemul depozitarului central a acţiunilor reprezentate, în sistemul de compensare-decontare guvernat de legislația altui stat membru, prin titluri de interes Art. 3. - (1) Acţiunile reprezentate în sistemul de compensare-decontare guvernat de legislația altui stat membru, prin titluri de interes vor fi înregistrate, într-un cont global special deschis pe numele emitentului de titluri de interes şi pe seama deţinătorilor de titluri de interes în sistemul depozitarului central, dacă emitentul titlurilor de interes este un participant la sistemul acestuia sau, după caz, în sistemul unui participant al depozitarului central al cărui client este emitentul titlurilor de interes, distinct de orice alt cont în care sunt înregistrate deţineri de acţiuni care nu sunt reprezentate prin titluri de interes. (2) Acţiunile ce vor fi reprezentate în sistemul de compensare-decontare guvernat de legislația altul stat membru, prin titluri de interes, sunt indisponibilizate în contul special prevăzut la alin. (1), astfel încât acestea să nu poată fi transferate altfel decât în condiţiile prevăzute la alin. (4). Emiterea titlurilor de interes în scopul facilitarii decontarii actiunilor printr-un sistem electronic de compensare-decontare guvernat de legislatia altui stat membru se face numai în condiţiile indisponibilizării acţiunilor aferente. Retragerea titlurilor de interes din sistemul de compensare-decontare se face numai în condiţiile ridicării indisponibilizării pentru acţiunile din contul prevăzut la alin. (1). (3) Ulterior deschiderii contului prevăzut la alin. (1), emiterea titlurilor de interes si retragerea acestora din sistemul de compensare-decontare mentionat la alin. (1) se va realiza cu respectarea prevederilor alin. (4)-(9), fără nicio altă restricţie. (4) Depozitarul central poate opera transferuri asupra valorilor mobiliare, necesare emiterii/retragerii titlurilor de interes. (5) Transferurile menţionate la alin. (4) se pot realiza între conturile aceluiaşi participant sau, după caz, între conturile a 2 participanţi în sistemul depozitarului central. (6) Emiterea de titluri de interes se realizează în baza cererii detinatorului de actiuni şi a confirmării de către depozitarul central sau, după caz, de către participantul la sistemul depozitarului central a efectuării transferului acţiunilor în contul special menţionat la alin. (1), precum şi a indisponibilizării acţiunilor respective. (7) În cazul retragerii titlurilor de interes din sistemul de compensare-decontare mentionat la alin. (1) la cererea detinatorului titlurilor de interes respective, emitentul titlurilor de interes trebuie să notifice, fără întârziere, depozitarul central sau, după caz, participantul la sistemul depozitarului central cu privire la primirea unei cereri de retragere, astfel încât să se poată ridica indisponibilizarea pentru acţiunile aferente în vederea realizării transferului, conform alin. (5), din contul special într-un alt cont, pe numele persoanei care deţinea titlurile de interes, obiect al cererii de retragere. (8) Fiecare operaţiune de indisponibilizare, respectiv de ridicare a indisponibilizării pentru acţiunile reprezentate prin titlurile de interes prin transferul acestora în sau din contul special, în sensul alin. (4)-(7), se va reflecta în sistemul depozitarului central în baza instrucţiunilor de tip „livrare fără plată” fără schimbarea dreptului de proprietate, transmise de participantul/participanţii implicat/ implicaţi, conform regulilor emise de depozitarul central în acest sens. (9) Instrucţiunile de transfer prevăzute la alin. (6) şi (7) vor avea întotdeauna la bază şi vor fi conforme cu cererea de emitere/retragere, emitentul de titluri de interes fiind obligat să emită/să retragă titlurile de interes, fără întârziere, imediat după înregistrarea transferurilor. Art. 4. - (1) Prevederile art. 51 alin. (1) lit. b) şi art. 53 alin. (1) din Regulamentul nr. 13/2005 privind autorizarea şi funcţionarea depozitarului central, caselor de compensare şi contrapărţilor centrale, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 60/2005, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile în situaţia în care participantul la depozitarul central deschide un cont în numele emitentului de titluri de interes şi pe seama 3 / 5 deţinătorilor de titluri de interes, în care sunt înregistrate şi indisponibilizate acţiunile reprezentate, în sistemul de compensare-decontare guvernat de legislatia altui stat membru, prin respectivele titluri de interes. (2) În cazul contului global special în care sunt evidenţiate acţiunile reprezentate prin titluri de interes, menţionat la art. 3 alin. (1), obligaţia de raportare prevăzută la art. 146 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 297/2004 este îndeplinită prin furnizarea către depozitarul central a informaţiilor privind emitentul titlurilor de interes. CAPITOLUL III Drepturi şi obligaţii aferente acţiunilor Art. 5. - (1) Drepturile şi obligaţiile aferente acţiunilor reprezentate, în sistemul de compensare-decontare guvernat de legislatia altui stat membru, prin titluri de interes, revin deţinătorilor titlurilor de interes. Emitentul de titluri de interes va acţiona exclusiv în baza instrucţiunilor date de către deţinătorii de titluri de interes şi numai în limita acestora și facilitează primirea şi exercitarea de către deţinătorii de titluri de interes a drepturilor aferente acţiunilor corespunzatoare respectivelor titluri de interes, în conformitate cu documentele de emisiune a titlurilor de interes. (2) Emitentul de titluri de interes este responsabil integral pentru acţiunile efectuate în baza instrucţiunilor date de către deţinătorii de titluri de interes şi numai în limita acestora, precum şi în cazul în care nu acţionează conform acestor instrucţiuni. (3) Emitentul de titluri de interes este răspunzător pentru reflectarea asupra titlurilor de interes a tuturor evenimentelor corporative care se răsfrâng asupra acţiunilor aferente. Art. 6. - (1) Prevederile art. 116 alin. (1), (11), (2) şi (6) din Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în cazul deţinătorilor de titluri de interes şi al persoanelor care au deţineri constituite atât din acţiuni, cât şi din titluri de interes. (2) Pentru calcularea drepturilor de vot deţinute de o persoană conform alin. (1) se ia în considerare şi numărul de acţiuni corespunzătoare titlurilor de interes deţinute. (3) Deţinătorul titlurilor de interes are obligaţia de a informa cu privire la atingerea, depăşirea sau scăderea sub pragurile prevăzute la art. 116 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2006, cu modificările și completările ulterioare, în mod concomitent, emitentul actiunilor reprezentate prin respectivele titluri de interes, A.S.F. şi piaţa reglementată pe care se tranzacţionează acţiunile, în termenul prevăzut la art. 116 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2006, cu modificările și completările ulterioare. (4) Emitentul acţiunilor reprezentate prin titluri de interes, care a primit o informare potrivit alin. (3) trebuie să aducă la cunoştinţa publicului respectiva operaţiune în conformitate cu art. 105 alin. (31) din Regulamentul nr. 1/2006, cu modificările și completările ulterioare, în maximum 3 zile lucrătoare de la primirea respectivei informări. Art. 7. - Prevederile art. 203 din Legea nr. 297/2004 se aplică în mod corespunzător şi în cazul deţinătorilor de titluri de interes, cu luarea în considerare a numărului de acţiuni deţinute de aceştia, inclusiv a celor reprezentate prin titluri de interes. CAPITOLUL IV Evenimente corporative Art. 8. - (1) Emitentul titlurilor de interes în numele căruia sunt înregistrate acţiunile reprezentate prin respectivele titluri de interes are calitatea de acţionar în înţelesul şi în vederea aplicării Regulamentului nr. 6/2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în 4 / 5 cadrul adunărilor generale ale societăţilor comerciale, , cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul nr. 6/2009. (2) Accesul emitentului de titluri de interes la adunarea generală a acţionarilor se realizează în condiţiile art. 243 alin. (3) din Legea nr. 297/2004. Art. 9. - Emitentul de titluri de interes este responsabil integral pentru informarea corectă, completă şi la timp a deţinătorilor de titluri de interes, cu respectarea dispoziţiilor înscrise în documentele de emisiune a titlurilor de interes, cu privire la documentele şi materialele informative aferente unei adunări generale a acţionarilor, puse la dispoziţia acţionarilor de către emitentul acţiunilor. Art. 10. - (1) Emitentul titlurilor de interes votează în adunarea generală a acţionarilor în conformitate şi în limita instrucţiunilor deţinătorilor de titluri de interes care au această calitate la data de referinţă stabilită conform art. 2 lit. d) din Regulamentul nr. 6/2009, precum şi cu respectarea dispoziţiilor înscrise în documentele de emisiune a titlurilor de interes. (2) Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (5) din Regulamentul nr. 6/2009, emitentul de titluri de interes poate, în adunarea generală a acţionarilor aceluiaşi emitent, să exprime pentru unele dintre acţiunile reprezentate prin titluri de interes voturi diferite de cele exprimate pentru alte acţiuni reprezentate prin titluri de interes. (3) La calcularea cvorumului de prezenţă în cadrul unei adunări generale a acţionarilor se iau în calcul numai acele acţiuni pentru care emitentul de titluri de interes îşi exprimă votul în adunarea generală a acţionarilor, inclusiv prin exprimarea unor opţiuni de "abţinere", în conformitate cu instrucţiunile primite potrivit alin. (1). Emitentul de titluri de interes comunică emitentului acţiunilor, la momentul calculării cvorumului de prezenţă în cadrul adunării generale a acţionarilor, procentul de drepturi de vot aferente acţiunilor reprezntate prin titluri de interes pentru care îşi va exprima votul în adunarea generală a acţionarilor. Art. 11. În vederea exercitării de către un deţinător de titluri de interes a drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin în legătură cu o adunare generală a acţionarilor, respectivul deţinător de titluri de interes va transmite entităţii la care are deschis contul său de titluri de interes instrucţiunile de vot cu privire la punctele înscrise pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, astfel încât respectivele informaţii să poată fi transmise emitentului de titluri de interes. Art. 12. - Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (4) prima teză din Regulamentul nr. 6/2009, emitentul de titluri de interes poate să împuternicească pe fiecare dintre deţinătorii de titluri de interes de la care a primit instrucţiuni în conformitate cu art. 9 alin. (1) sau pe orice terţ să participe şi să voteze la o adunare generală a acţionarilor. Art. 13. - În vederea exercitării dreptului prevăzut la art. 7 din Regulamentul nr. 6/2009, emitentul de titluri de interes prezintă emitentului acţiunilor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte procentul din capitalul social pentru care exercită acest drept, procent ce se va calcula exclusiv cu luarea în considerare a numărului de acţiuni corespunzătoare deţinerilor de titluri de interes ale persoanelor care au dat instrucţiuni. Art. 14. - (1) Emitentul plăteşte dividendele emitentului de titluri de interes proporţional cu deţinerile acestuia la data de înregistrare stabilită de adunarea generală a acţionarilor care a aprobat distribuirea respectivelor dividende, în aceleaşi condiţii şi cu respectarea aceleiaşi proceduri ca şi în cazul celorlalţi acţionari. Emitentul de titluri de interes este responsabil integral pentru ca sumele rezultând în urma plăţii dividendelor astfel primite să revină deţinătorilor de titluri de interes, proporţional cu deţinerile acestora la data de înregistrare stabilită de adunarea generală a acţionarilor care a aprobat distribuirea respectivelor dividende. 5 / 5 (2) Regula prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul tuturor evenimentelor corporative în legătură cu acţiunile reprezentate prin titluri de interes. (3) Emitentul are obligaţia să facă publice rapoartele prevăzute de cap. III al titlului IV din Regulamentul nr. 1/2006, cu respectarea prevederilor art. 105 alin. (31) şi art. 122 alin. (2) din același regulament. CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art. 15. -În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale de supraveghere şi protecţie a investitorilor, A.S.F. este în drept să solicite emitentului titlurilor de interes documentele şi informaţiile din care rezultă deţinerile şi identitatea deţinătorilor de titluri de interes, inclusiv, dacă este cazul, instrucţiunile date de aceştia emitentului titlurilor de interes. Art. 16 Emiterea de titluri de interes se realizează cu acordul emitentului acţiunilor. Art. 17. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în Buletinul A.S.F., precum şi pe site-ul acesteia și intră în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară Mișu Negrițoiu
Data 07/11/2014
 Programul Conferinţei Naţionale a Pieţei de Capital (ediţia 2014)
Piaţa de capital: reglementări legislative – o necesitate! Organizatori: Organizatia Profesioniştilor Pieţei de Capital şi Media XPRIMM (detalii la www.newscapital.ro) Data si locul: 24 noiembrie 2014, Sala Drepturilor Omului, Palatul Parlamentului, orele 09:30 - 14:00 Moderator: Cristian Dutescu, Presedinte OPPC Vorbitori în deschidere: Mircea Ursache, ASF Lucian Anghel, BVB Cristian Dutescu, OPPC Temele sesiunilor I si II: 1. Viziunea Bursei de Valori București asupra îmbunătățirii legislației Ludwig Sobolewski - director general al Bursei de Valori București 2. Consecinţe juridice ale desfiinţării Pieţei RASDAQ Gabriel Lupașcu - Director Direcția juridică SIF Moldova 3. Efectele modificărilor legislaţiei pieţei de capital în domeniul SIF-urilor Ana BOBIRCA - vicepreședinte OPPC 4. Un plus de transparenta pentru controlul societatilor listate. Cristian Duțescu - președinte OPPC 5. Necesitatea soluţionării legislative a situaţiei Asociaţiei Salariaţilor Dănuț Porumb - președinte SAI Muntenia Invest) 6. Schimbările majore aduse de noile acte normative europene în materia pieţelor financiare şi abuzului de piaţă. Horia Gusta - președinte CERTINVEST
Data 04/11/2014
 EFECTELE JURIDICE ale Legii privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate
1. Situații în care se naște dreptul de retragere al acționarilor a) adunarea generală a acţionarilor hotărăşte ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativde tranzacţionare b) adunarea generală nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii condiţiilor legale de cvorum; c) adunarea generală nu adoptă nicio hotărâre prin neîndeplinirea condiţiilor legale de majoritate; d) adunarea generală nu se desfăşoară în termenul de 120 zile; e) în situaţia în care A.S.F. nu admite tranzacţionarea acţiunilor pepiaţa reglementată/sistemul alternativ, deși adunarea generală a decis în acest sens. 2. Beneficiarii dreptului de retragere Situațiile de retragere din societate sunt prevăzute în art.3, 4 și 7 din lege. În toate cele trei norme legale care prevăd dreptul de retragere nu se realizează nicio distincție între nivelul deținerilor acționarilor societăților tranzacționate în prezent pe Piața Rasdaq, ori între modalitatea de exercitare a votului în cadrul adunărilor generale. Utilizând argumentul de interpretare logică ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, rezultă că beneficiază de dreptul de retragere toți acționarii societăților aflate într-unul dintre cele cinci cazuri enumerate mai sus, inclusiv acționarul majoritar, indiferent de modul în care, eventual, au votat în adunarea generală a acționarilor. 3. Protecția investitorilor aplicabilă în cazul societăților ce vor adopta hotărârea de a fi listate în cadrul unui ATS Din cadrul proiectului inițial de lege au fost eliminate prevederile art. 7 care ar fi putut, într-o anumită interpretare, să suplinească cerința ca anumite norme privind protecția acționarilor să fie prevăzute într-o lege adoptată de Parlament. (formularea inițială, discutabilă ea însăși în privința efectelor, era ”Obligaţia de acordare a dreptului de retragere din societate nu este aplicabilă în situaţia în care adunarea generală a acţionarilor societăţilor înscrise în lista menţionată la art. 6 alin. (2) hotărăşte iniţierea demersurilor pentru admiterea la tranzacţionare pe un sistem alternativ de tranzacţionare aprobat de C.N.V.M. care aplică prevederile Legii nr. 297/2004, precum şi cele ale reglementărilor emise de C.N.V.M. referitoare la...” În forma aprobată a legii a dispărut această trimtiere la regulile unui ATS care respectă anumite norme de protecție a investitorilor (vot cumulativ, drept de retragere etc.). 3.1 Ofertele publice Conform art. 202 din Legea nr. 297/2004 din cadrul Secțiunii a 6-a "Ofertele publice de preluare obligatorii din Titlul V al legii" Prevederile acestei secţiuni se aplică societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată. Per a contrario rezultă că reglementările din Legea nr. 297/2004 privind ofertele publice de preluare nu se aplică societăților listate în alt tip de sisteme de tranzacționare, ATS, OTC etc. Curtea Constituțională analizând o excepție de neconstituționalitate ridicată împotriva art. 206 din Legea nr. 297/2004 (din aceeași secțiune) a arătat că pot fi aduse prin lege limitări ale dreptului de proprietate asupra acțiunilor ce nu încalcă Constituția. Este previzibil așadar, că orice încercare a ASF sau a operatorului sistemului alternativ de tranzacționare de natură a introduce o obligativitate a ofertei publice de preluare și în cazul societăților listate pe un ATS va adăuga la lege, limitând dreptul de dispoziție al acționarului ce preia controlul unui emitent listat în cadrul respectivului ATS, iar o astfel de limitare nu se va mai bucura de forța juridică a unei legi organice, așa cum se se întâmplă în cazul art. 203 și art. 206 din Legea nr. 297/2004, ci va avea regimul juridic al unei reglementări inferioare din legislația secundară. În aceste condiții, se conturează a fi puține șanse în sensul instituirii obligativității ofertei publice de preluare în cazul schimbării controlului asupra societăților listate în cadrul actualei Piețe Rasdaq și care vor decide continuarea tranzacționării în cadrul unui ATS. 3.2. Votul cumulativ Din dispozițiile art. 235 din Legea nr. 297/2004 referitoare la votul cumulativ, precum și din cele ale art. 124 și urm. din Regulamentul CNVM nr.1/2006 rezultă că dispozițiile legale privind votul cumulativ se aplică doar societăților admise la tranzacținare pe o piață reglementată. Din rațiunile expuse la pct. 3.1 instituția votului cumulativ nu poate fi incidentă societăților tranzacționate în cadrul unui ATS decât printr-o normă conținută într-o lege. 3.3. Raportări Nu există nicio dispoziție legală stricto sensu, adică dintr-un act normativ aprobat de Parlament, care să impună efectuarea rapoartelor semestriale și trimestriale, precum și a celor privind atingerea unor praguri de deținere în cazul societăților listate pe ATS. Codul BVB-administrator de sistem alternativ face trimtiere la prevederile legale aplicabile, rezultând pe cale de consecință, că în absența unor prevederi vizând raportările pe ATS, conținute într-o lege, operatorul de sistem nu poate impune astfel de obligații de raportare. 4. Obligații pentru emitenții listați pe Piața Rasdaq în vederea implementării dispozițiilor legii Conform legii aprobate emitenții aflați sub incidența sa au următoarele obligații: a) Să convoace adunările generale având pe ordinea de zi adoptarea unei decizii privind sistemul de tranzacționare în care vor fi tranzacționate după încetarea existenței Pieței Rasdaq acțiunile emitentului b) Să asigure toate condițiile necesare desfășurării AGA în interiorul unui termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii c) Să întocmescă și să pună la dispoziția acționarilor un raport privind cadrul legal aplicabil și prezentarea piețelor reglementate și a sistemelor alternative pe care pot fi tranzacționate acțiunile societății d) Pe lângă cerințele legale de publicare de drept comun hotărârea AGA va fi publicată pe pagina web a ASF, pe pagina web a BVB și într-un cotidian de largă răspândire la nivel național 5. Concluzii Este posibil ca ASF să încerce să ofere investitorilor, prin regulamentul ce-l va adopta, anumite garanții legale în vederea exercitării drepturilor lor. Normele ce vor fi emise de către ASF ar putea însă să fie interpretate în sensul unei adăugiri la lege și să fie atacate în justiție. Până la încetarea existenței Pieței Rasdaq este oportun să fie valorificate de către investitori toate drepturile ce vor fi puse sub semnul întrebării odată cu încetarea existenței acestei piețe, în primul rând a celor privind oferta publică de preluare, acolo unde este cazul. Pe de altă parte, este oportună o cercetare atentă, continuă, în perioada celor 120 de zile ulterioare intrării legii în vigoare a îndeplinirii obligațiilor menționate la pct.4, precum și a întrunirii condițiilor de cvorum și majoritate în cadrul adunărilor generale, pentru a se identifica situațiile în care se poate naște dreptulde retragere din societate. Regulamentul ASF ce urmează a fi adoptat în vederea punerii în aplicare a legii este necesar să clarifice aspectele legate de instituțiile de drept și obligațiile emitenților menționate la pct. 3.1-3.3, însă într-o modalitate în care să nu adauge la normele de drept din legislația primară.
Data 14/10/2014
 Lăsaţi capitalul să se acumuleze în fondurile de pensii private!
Câteva fraze din Scrisoarea de intenţie către FMI preluate de presa economică dau frisoane industriei fondurilor de pensii: „Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget“. Riscul apariţiei unor astfel de fraze exista de ceva timp, mai ales în condiţiile în care unii dintre membrii actuali ai Guvernului lansau, încă înainte de a deţine o funcţie executivă, întrebări deschise privind dezvoltarea în continuare a fondurilor private de pensii. Se întâmpla cam acum un an de zile. Formularea poate duce cu gândul la tot felul de măsuri, sub pretextul inspiraţiei dinspre alte ţări, de aceea este oportună reamintirea unor principii pentru care fondurile de pensii private au fost lansate şi se dezvoltă cu succes. Orice minusuri admise mai jos, în acest articol, sunt inferioare ca impact faţă de plusurile pe care un astfel de segment îl aduce pe termen lung economiei. De ce trebuie ca fondurile private de pensii să aibă 15-20 miliarde de euro active în 2020? Românii au direcţionat circa 3 miliarde de euro în fondurile administrate privat, este adevărat că sub efectul unei obligativităţi legale şi nu neapărat al unei conştientizări a acumulării pe termen lung. Argumentul „virezi pentru pensia ta“ a funcţionat şi funcţionează. Pentru că mai există, ici-colo, nemulţumiri legate de caracterul obligatoriu, să fim sinceri şi să admitem: o lipsă a acestei legiferări nu ar fi creat disciplina economisirii, aşadar o astfel de politică este necesară în continuare. Dacă cineva cu pretenţii de clasă medie şi trai decent în România s-ar plânge în legătură cu obligativitatea, acela ar trebui întrebat câţi bani are economisiţi sau investiţi în alte instrumente, unde nu există acea obligativitate. Statisticile arată că o mică parte a populaţiei investeşte, într-adevăr, din proprie iniţiativă. Proiecţiile industriei fondurilor de pensii private din România arătau acum câţiva ani faptul că în 2020 s-ar ajunge la 15-20 miliarde de euro active acumulate. La ce va fi bună acea masă critică de active financiare? România nu dispune, încă, de alte modalităţi de acumulare de capital pe termen lung. Fondurile create - SIF-uri şi Fondul Proprietatea - au active aproape constante, ca să nu spun în scădere în unele cazuri, aşadar nu sunt vehicule de creştere. Peste câţiva ani răspunsul la întrebarea „unde are România peste 15 miliarde de euro?“ s-ar putea să fie „în fondurile de pensii private“. Acea masă critică de active aduce cu sine alte tipuri de investitori: lângă 15-20 miliarde se mai pot adăuga încă pe atât investitori români, investitori străini instituţionali, niciunii nu sunt de neglijat. Iar acele zeci de miliarde ar trebui să finanţeze proiecte. Dacă Tarniţa-Lapuşteşti va costa 1-2 miliarde de euro, ori vreo companie mare petrolieră sau de gaze va dori sa finanţeze exploatarea unor resurse, sau vreun emitent - autoritate publică - va dori să emită obligaţiuni pentru a finanţa drumuri, autostrăzi sau irigaţii, capitalul intern acumulat la acel moment va putea sprijini măcar parţial astfel de investiţii. Este foarte probabil ca şi în 2020 multe din proiectele de investiţii despre care vorbim acum să fie de actualitate, a se citi nerealizate. Ar fi stupid pentru România ca în 2020 să nu aibă capital intern acumulat şi să vorbim din nou de ceea ce nu ne place acum, adică de dependenţa de împrumuturi externe. Extinzând discuţia, lângă pensii private s-ar dezvolta, în mod normal, alte modalităţi de economisire-investire, precum fonduri mutuale, investiţii prin bursă şi altele, aceasta pentru a nu exista tentaţia populistă de a spune că pensiile vor fi între puţinele surse care vor finanţa proiectele de mai sus. Tratarea „miopiei“ Există două laturi ale „miopiei“ atunci când vine vorba de economisirea pe termen lung prin fondurile private de pensii: a) “miopia“ individului - atunci când el spune că fondurile de pensii sunt pentru ca nişte societăţi de administrare să câştige nişte bani din randamentul său, iar la final el să aibă o pensie insuficientă. Există calcule care arată că aşa cum se prefigurează evoluţia contribuţiilor la fondurile de pensii în România, un individ va avea o rată de înlocuire prin pensia privată de circa 20-25% din venitul său. Dar acest lucru se datorează construcţiei încă de la început, cu o migrare prea lentă şi suboptimă acceptată de stat, aşadar nu este o vină a conceptului de pensie privată. A se subînţelege de aici faptul că generaţiile actuale de salariaţi trebuie să aibă în vedere mai multe opţiuni de acumulare a activelor financiare pe termen lung, pe lângă această pensie privată care rezolvă doar parţial problema veniturilor la pensionare. b) “miopia“ Guvernului - dacă îşi face calcule legate de cât pierde pe termen scurt din transferul de sume către sistemul privat. Argumentul contabil invocat în câteva rânduri în ultima vreme este că fondurile private investesc peste 2 miliarde de euro în titluri de stat (peste 70% din activele lor), pentru care statul plateşte dobânzi de circa 100 - 150 milioane de euro (estimand dobanzi de 5-7%, de la caz la caz). Iar dacă sistemul ar fi lăsat să urce conform graficului actual, în 2020 bugetul ar plăti, să spunem, 500 de milioane de euro dobânzi aplicate titlurilor de stat de la acel moment, presupunând ca ele vor fi in volum de 10 miliarde de euro. Ori, cunoaştem bine faptul că nu fondurile de pensii private stau în calea echilibrării bugetare pe termen lung. Dacă ar fi avut mai mulţi bani şi presupunând că n-ar fi fost migrarea către aceste fonduri private, orice Guvern ar fi cheltuit mai mult şi ar fi tatonat în continuare tot deficite de 2-3%, însemnând noi datorii şi noi dobânzi. Şi la fel de bine, putem intui faptul că dacă n-ar fi acumularea de capital presupusă mai sus, peste 7 sau 10 ani, acel Guvern nu va avea acele miliarde necesare investiţiilor, motiv pentru care se va împrumuta, intern sau extern cu cele 10 miliarde necesare, la care se vor aplica tot dobânzile de care vrea sa fugă acum. Aşadar, Executivul ar fi mai bine să caute alte modalităţi de echilibrare sustenabilă şi pe termen lung a bugetului consolidat. Pentru că orice afectare a sistemului de pensii private îl va aduce, datorită inerţiei politicilor publice, în aceeaşi situaţie de dezechilibru peste câţiva ani. De ce argumentul „Uite că şi alţii au făcut la fel“ nu stă în picioare Polonia a întreprins o ajustare a sistemului, iar deşi a existat percepţia unei posibile naţionalizări, lucrurile în final nu au stat astfel. Polonezii au posibilitatea de a opta pentru transferul unei părţi din deţinere - cea aferentă titlurilor de stat - către sistemul de stat, fiind identificaţi sub formă de subconturi, deci banii respectivi nu s-au pierdut. Doar există probabilitatea ca ei să fie ineficient valorificaţi de către stat, căci aşa obişnuieşte el să facă oriunde. Polonia poate că îşi permite unele ajustări, după peste 15 ani de funcţionare la turaţie bună a sistemului de pensii private, care a contribuit la dezvoltarea pieţelor financiare şi la creşterea economică; aceasta chiar dacă măsurile recente nu pot fi înţelese până la capăt în accepţiunea generală a pieţelor. Însă în orice caz, România nu-şi poate permite să se împiedice după câţiva ani şi să bulverseze un sistem care ar trebui să producă rezultate peste două decenii, deci comparaţia cu Polonia este prematură. Ungaria nu merită menţionată în această ecuaţie în legatură cu politica faţă de capitalul privat, deci orice sursă de inspiraţie din aceasta zonă ar fi mai mult decât populistă. In final, mulţi din piaţa financiară românească aşteaptă ca „analiza exhaustivă“ a Executivului privind dezvoltarea sistemului de pensii private să aibă concluzii corecte pentru economie. Constrângeri pe termen scurt, mascate sub fraze complicate, sunt inferioare ca importanţă faţă de răul pe care l-ar face peste 10 ani orice masură de afectare a dinamicii acestor fonduri în România. Până la urma, un Guvern care pretinde că are grijă de pensiile generaţiilor actuale, trebuie să aibă grijă şi de pensiile, iar în sens larg de activele financiare, generaţiilor care urmează. Cristian Tudorescu (articol publicat în ediţia print a Ziarului Financiar, 21.11.2013)
Data 09/09/2014
 De la Lupul de pe Wall Street la listarea Electrica
Alături de alte câteva sute de milioane de oameni (cred că deja suntem o jumătate de miliard, până acum), l-am urmărit și eu pe Leonardo DiCaprio în filmul lansat anul trecut: magnific. Jocul făcut de actor, vreau să spun, deși nici cu scenariul nu mi-e tocmai rușine; ceea ce m-au pus pe gânduri au fost, însă, înțelesurile filmului. Sigur, fiecare înțelege ce vrea, de la ”Lăcomia strică omenia”, la ”Binele învinge!” și ”Ulciorul nu merge de multe ori la apă”, dar nu la aceste înțelesuri moralist-sapiențiale vreau să mă refer, ci la ceva mult mai modest, anume la secvența de cold calling de la început, când Spike Jonze îi dă replica lui DiCaprio (puteți revedea scena la adresa https://www.youtube.com/watch?v=pq_9TAbGgwI). Ce putem înțelege de aici, noi, sutele de milioane de spectatori? Îmi permit să fixez acest înțeles în cuvinte: bursele, reglementate sau nu, sunt niște escrocherii; acțiunile, indiferent de emitent, sunt niște păcăleli; brokerul este invariabil un escroc; cumpărătorul acțiunilor este-ntotdeauna un ”om simplu”, un naiv onest, prostit de niște șmecheri buni de gură. Din păcate, această percepție asupra bursei (pieței de capital) e dominantă în România, lucru perfect explicabil datorită mai multor factori, dintre care amintesc: sărăcia (locul 27 în UE. Din 28 de state!), lipsa culturii financiare, criza începută în 2008, amintirea vie a schemelor Ponzi din anii ’90 (Caritas, SAFI, FNI etc.) sau nefericitele efecte pe termen lung ale privatizării în masă din aceeași perioadă (”Cuponiada” guvernului Văcăroiu). Există însă doi factori de natură mult mai puțin circumstanțială și asupra acestora mă voi opri. E vorba de limitările capitalului uman și ale capitalului social din România. După Francis Fukuyama*, capitalul uman ar fi ”deprinderile și cunoștințele pe care le posedăm”, iar capitalul social reprezintă ”rezerva de valori comune ale unei societăți”. Să le luăm pe rând. În cazul țării noastre, chiar și în rândurile publicului educat, capitalul uman este foarte limitat în privința ”cunoștințelor și deprinderilor” despre piața de capital: câți știu cum funcționează o bursă? (Paranteză: folosesc termenul ”bursă” pentru piața de capital, deși ar trebui să scriu de fiecare dată ”bursă de valori mobiliare”, numai că-i complicat și pretențios, iar cititorii înțeleg oricum despre ce-i vorba. Am încheiat paranteza). Câți au ales să-și păstreze economiile în obligațiuni sau acțiuni, în loc să-i țină la bancă, unde dobânzile sunt mult mai mici? Câți (dintre cunoscuții dumneavoastră, să zicem) au înțeles mecanismele crizei, deși efectele ei ne-au lovit pe toți, fără nicio deosebire? Chiar dacă comparaison n’est pas raison, după o vorbă veche, am să produc o comparație pentru a explica, în cel mai simplu mod imaginabil, cum funcționează bursa. Să zicem, deci, că ne aflăm într-un târg de sclavi (preferabil, în postura de cumpărători!), și, iată, găsim la vânzare un sclav sănătos, numai bun de muncă, iar prețul este foarte convenabil. Dar, surpriză, vânzătorul sclavului este sclavul însuși; el se vinde pe sine, pentru că are nevoie de bani. Surpriza numărul doi este aceea că niciunul dintre noi, cumpărătorii, nu poate cumpăra întreg sclavul, ci doar ”bucăți” din el (și nu, nu vreau să rescriu ”Neguțătorul din Veneția”!). În funcție de câți bani plătim, sclavul/vânzătorul înmânează fiecăruia câte un înscris care stipulează mărimea ”bucății” din el care aparține acum fiecărui cumpărător. După care sclavul nostru își numără banii obținuți prin vinderea sa, își cumpără unelte și se duce la muncă, să producă bani. Pentru el, da, dar și pentru noi, proprietarii lui: cine e posesorul unei ”bucăți” mai mari din sclav, primește o sumă mai mare, iar cine a cumpărat o ”bucată” mai mică primește bani mai puțini. Mă opresc aici cu comparația, pentru a nu cădea în ridicol, dar corespondențele sunt evidente: ”sclavul” este o societate comercială, ”înscrisurile” noastre sunt acțiunile, ”noi” suntem AGA (Adunarea Generală a Acționarilor), iar întreg procesul de ”vânzare a sclavului” este listarea. Teoretic, orice român cunoaște aceste lucruri (de acord, simplificate aici á la Tom și Jerry!), dar, în practică, nu e tocmai așa: capitalul uman este deficitar în țara noastră. Dar nu el este miezul problemei, ci capitalul social. ”Rezerva de valori comune ale unei societăți”, așa cum termenul e definit mai sus, înseamnă, de fapt, ceva mult mai simplu: încrederea. Atunci când membrii unei societăți au încredere unii în alții, capitalul social este mare. Într-o societate în care fiecare se așteaptă să fie păcălit, înșelat, ”țepuit” la tot pasul, și-n consecință își face din necinste o armură protectivă, capitalul social este foarte mic: exact cazul României. În aceste condiții, dacă sărăcia (lipsa capitalului financiar), ignoranța (lipsa capitalului uman) și neîncrederea (lipsa capitalului uman), domină peisajul local, cum de există în țară nu una, ci două burse (BVB, în București și Sibex, în Sibiu)?! Răspunsul e simplu: să ”faci” o bursă nu e greu, dar s-o faci funcțională este foarte greu. Acum, în 2014, există burse în toate statele de la est de linia Szczecin-Trieste, dar numai trei dintre ele funcționează realmente, adică tranzacționează valori suficient de mari pentru a fi luate în seamă de piețele financiare globale; e vorba de cele din Viena, Varșovia și Moscova. Desigur, cele două burse din România nu sunt niște organisme de butaforie (din nou, e foarte important termenul de comparație: după ce, în 2002, Bosnia-Herțegovina a inaugurat SASE – Bursa din Sarajevo - ”republica” Srpska s-a grăbit să deschidă în același an BLSE, Bursa din orășelul Banja Luka), dar nu și-au atins nici pe departe potențialul, în pofida eforturilor disperate ale statului (concentrate, ce-i drept, doar pe BVB, nu și pe Sibex). Aici apare o nouă fațetă a celebrului paradox român**: instituția-fanion a liberei inițiative capitaliste, acea ”malefică” bursă pe care filmele americane (de la ”Wall Street”, I și II, la ”Boiler Room” și ”Lupul de pe Wall Street”) ne-o arată în permanent război cu statul, supraviețuiește în România doar datorită statului! Listările din ultimii ani au inclus câteva societăți cu capital majoritar de stat (Transelectrica, Romgaz, Transgaz, luna aceasta Electrica), dar (aproape) niciuna cu capital privat. Concluzia? Antreprenorii români se feresc de listarea pe bursă și preferă categoric celălalt tip de finanțare (cea bancară). Nu este neapărat un lucru rău, având în vedere că două mari economii ale lumii (Japonia și Germania) preferă acest model de finanțare, dar România este o economie prea slabă pentru a-și permite ”preferințe”, iar banii care ar veni din listări sunt necesari ca aerul. Să ne amintim: investițiile străine directe au scăzut, suntem codași la accesarea fondurilor europene, iar ”remitențele” sunt cam de patru ori mai mici decât în 2008. Atunci, de unde bani pentru refinanțarea afacerilor, dacă de bursă ne ferim ca de tămâie?! Nu trag vreo concluzie finală și nu dau soluții, pentru că ele nu există (să fi existat, erau demult implementate), prefer să reiau, simplificat, ideile de la început: filmele sunt minunate și inspirate din fapte reale, dar nu trebuie luate chiar ”de bune”; bursa (piața de capital) nu-i o mașinațiune tenebroasă menită să-i jefuiască pe oamenii săraci, ci un mod de capitalizare al afacerilor, diferit de cel bancar; antreprenorii din România nu au decât de pierdut din reticența de a folosi această alternativă de finanțare; spre deosebire de (multe) alte păcate, reale sau imaginare, pe care le atribuim statului, aici vina este ”a întregului popor”, adică a dumneavoastră și a mea, care moștenim (de la deloc îndepărtații noștri strămoși țărăni…) o neîncredere funciară în orice mecanism mai complicat decât o sapă. Sigur, vom evolua și ne vom schimba, încet-încet, până acolo încât dimineața, în metrou, vom citi cotațiile bursiere și nu horoscopul din tabloide. Întrebarea e cât de rapid e acest ”încet-încet” românesc, pentru că lumea nu stă după noi, și nu mă refer la Shanghai ori São Paulo. Mă refer la Varșovia. Sau chiar la Banja Luka. Mihai Buzea (articol publicat pe site-ul Contributors.ro, 26.06.2014) *Francis Fukuyama, Marea Ruptură, editura Humanitas, 2011, ISBN 978-973-50-2632-5 **Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, editura Univers, 1998, ISBN 973-34-0562-0
Data 09/09/2014
Pagina 1 din 2 |   Salt la pagina


NOUTAŢI
28.04
În 2041, un angajat va susţine 2,5 pensionari. Salariaţi vor fi sub 3 milioane, iar pensionarii aproape 7 milioane

În România există la ora actuală circa 4,3 milioane de salariaţi şi circa 5,2 mil...Mai mult

28.04
Unităţile BCR nu vor avea luni program cu publicul, exceptie fac doar unităţile din mall-uri

Excepţie fac unităţile BCR din centrele comerciale şi mall-uri care vor fi deschise...Mai mult

28.04
Cel mai slab dolar din ultimele şase luni. Curs BNR: 4,5333 lei/euro, 4,1453 lei/dolar, 4,1837 lei/franc elveţian

Euro crește la 4,53 lei, faţă de 4,52 lei, cursul BNR anunţat ier...Mai mult


ŞTIRI
15.05
Profesioniştii pieţei de capital cer impozit de 1% pentru câştigul din investiţiile mai mari de un an
Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC) a transmis Comisiei de buget-fina...Mai mult
28.01
UE spera la unificarea pieţelor de capital până în 2019
Uniunea Europeană intenţionează să finalizeze uniunea pieţelor de capital până în ...Mai mult
14.10
Conferința Națională a Pieței de Capital (ediția 2014)
Conferința Națională a Pieței de Capital, ediția 2014, va avea loc pe 24 noiembrie la...Mai mult
13.10
Parlamentul a promulgat legea privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate
"Art. 1. - Prezenta lege reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea ...Mai mult
18.09
Scotienii au votat azi
Daca referendumul va duce la independenta Scotiei, pietele intreaba: ce se intampla cu dat...Mai mult
09.09
ASF a depus raportul anual pentru 2013
Raportul anual 2013 a fost analizat şi aprobat de Consiliul Autorității de Supraveghere...Mai mult
09.09
"Tinere talente", 2014
Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Academia de Studii Economice Bucureşti au î...Mai mult
17.04
Statul a vândut cu discount de 9% pachetul de 15% din Transgaz. A luat 179 lei pe acţiune!
Ultimul pret de la BVB era 197 lei/ actiune. Pe 15% din companie a obtinut 72 milioane eur...Mai mult
29.03
Incetare contract de mandat Director General Bursa de Valori Bucuresti
Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București, a decis în ședința sa din d...Mai mult
10.02
Lansare a sistemului alternativ de tranzactionare Best X
Joi 14 februarie la hotel Royal va fi o prezentare a sistemului alternativ de tranzactiona...Mai mult
22.01
S-a oprit cresterea actiunilor si intarirea leului?
In ultimele zile asistam la mici corectii de pret pe actiuni si la o revenire usoara a eur...Mai mult
11.01
Iese Banca Carpatica din anonimat?
Saptamana care s-a incheiat a adus cresteri mari pentru Banca Carpatica (BCC), trezind-o d...Mai mult
04.01
Lansare OPPC 23 Ianuarie 2013
La data de 23 ianuarie 2013, va fi lansat public OPPC. ...Mai mult
04.01
Şomajul in crestere din SUA aduce pesimism pe bursele europene dupa doua zile de cresteri
Bursa de la Bucuresti reactioneaza cu intarziere la datele din US. In prima zi de tranzact...Mai mult
EVENIMENTE
image
Conferinţa-Dezbatere națională “MiFID II / MiFIR 2018 – O schimbare fundamentală. Cât de pregatită este piața de capital românească?"
În data 16 februarie 2017 OPPC organizează o con...Mai mult
Data 15/02/2017
image
Dezbatere națională “Abuzul de piață: Accesul la informațiile privilegiate ale companiilor listate și manipularea pieței - Obligații, Riscuri, Sancțiuni”, 29 noiembrie 2016, București
Astăzi, 29 noiembrie 2016, OPPC a organizat o dez...Mai mult
Data 29/11/2016
image
“PIAȚA DE CAPITAL - INCLUSĂ ÎN PROIECTUL DE ȚARĂ?”, 24 noiembrie 2016
În data de 24 noiembrie 2016, sub coodonarea domn...Mai mult
Data 28/11/2016
image
“Aplicarea dreptului pieţei de capital” - seminar dedicat formării procurorilor, 20-21 octombrie 2016
În datele de 20 și 21 octombrie 2016, Institutul...Mai mult
Data 27/11/2016
image
Conferinta "Aplicarea dreptului pietei de capital" 8-9 septembrie, Bucuresti
In 8-9 septembrie Organizatia Profesionistilor Pie...Mai mult
Data 07/09/2016
image
CONFERINTA 17 MARTIE 2016 - " Fonduri alternative de investiții. Schimbări.Perspective.Oportunități".
Joi, 17 Martie 2016, la Hotel Marriott Bucharest G...Mai mult
Data 04/03/2016
image
CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ 05.10.2015 – 10.10.2015
Conform autorizației ASF nr. 198 / 02.10.2015, O...Mai mult
Data 06/10/2015
image
Decizia de atestare a OPPC ca organism de formare profesionala
Autoritatea de Supraveghere Financiara Decizia ...Mai mult
Data 28/01/2015
image
Conferința Naţională a Pieţei de Capital (CNPC 2014)
Luni, 24 noiembrie 2014, a avut loc Conferința Na...Mai mult
Data 10/12/2014
image
Seminarul INM "Piata de Capital", 20-21 noiembrie, Bucuresti
Intre 20–21 noiembrie a avut loc ultimul seminar...Mai mult
Data 30/11/2014
image
Seminar INM, 2-3 iunie 2014
Seminarul INM "Piata de Capital", 2-3 iunie, Bucur...Mai mult
Data 05/06/2014
image
Seminar INM, 22-23 mai 2014
Intre 22 – 23 mai a avut loc seminarul “Piata ...Mai mult
Data 06/05/2014
image
Conferinta "Aplicarea dreptului pietei de capital", 2013
Institutul National al Magistraturii (INM) si Orga...Mai mult
Data 24/09/2013
image
Lansare ”Strategie pentru piata de capital”
In curand OPPC va lansa public materialul ”Dezvo...Mai mult
Data 22/04/2013
image
Money Talks - Interviuri cu specialisti
Ai lichiditati de investit si nu stii care e cea m...Mai mult
Data 07/04/2013
image
Lansare OPPC 23 Ianuarie 2013
Lansarea OPPC va avea loc la Hotel Marriot in fata...Mai mult
Data 04/01/2013

PARTENERI

INFO

Vizitatori