Cui foloseşte căderea leului? Cursul de schimb a devenit regulatorul deficitelor României
Posted on Wednesday January 23, 2019


În lipsa tranzacţiilor pe piaţa interbancară (volumul mediu zilnic al tranzacţiilor a scăzut cu o treime în luna ianuarie faţă de luna decembrie), a panicii instaurate pe pieţele financiare din România şi a aşteptărilor pieţei pentru modificarea OUG 114, moneda naţională a pierdut peste 2% din valoare în nici trei săptămâni din 2019.

În scrisoarea trimisă de primviceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, către Ministerul Finanţelor pentru a arăta impactul OUG 114 asupra stabilităţii financiare, reprezentanţii băncii centrale subliniau că, „în cazul cursului de schimb RON/EUR, şocul aplicat (n.a. - într-unul din scenariile prezentate de BNR) este redus, moneda euro fiind presupusă a se aprecia cu 7,4% în primul an, cu o uşoară apreciere ulterioară, deprecierea cumulată fiind de 4,4% la finele anului 2020."

Acum, economistul şef al BCR, Horia Braun Erdei, a spus „este justificată deprecierea leului, este normal ca după apariţia OUG 114, investitorii de portofoliu să se uite mai sceptic, băncile, fondurile de investitţii şi cele de pensii private să-şi reducă cumpărăturile de titluri de stat şi după caz, de acţiuni".

În context, contează şi faptul că BNR a rămas doar cu două instrumente de politică monetară în lupta cu inflaţia şi o eventuală criză financiară: rezervele minime obligatorii (RMO) şi cursul de schimb.

Cel mai important instrument de politică monetară, dobânda, a dispărut odată cu publicarea OUG 114.

Mai există operaţiunile REPO şi DEPO (operaţiuni de atragere sau eliberare de lichiditate în piaţa interbancară). În trimestrul IV al anului trecut, BNR a utilizat din plin REPO pentru a ţine în frâu nivelul ROBOR, care creştea foarte rapid pe fondul lipsei de lichiditate din piaţă. În trei săptămâni din ianuarie 2019, BNR a utilizat de două ori DEPO pentru a atenua din căderea leului.

Cu toate acestea, lichiditatea mare din piaţă (pe 25 ale lunii se fac plăţile companiilor către buget, ceea ce a condus la o uşoară creştere a ROBOR), panica deţinătorilor de lei şi raţionamentul investitorilor sofisticaţi (când statul cheltuie mai mult decât îşi permite cursul se depreciază) au dus la deprecierea leului.

Avantaje

În ciuda aparenţelor însă, deprecierea leului are şi părţi bune pentru evoluţia viitoare a economiei româneşti

Deficitul comercial record (a atins 13,4 miliarde de euro în primele 11 luni din 2018, iar cumulat pe patru ani, el depăşeşte cu mult datoria publică a României) reclama o depreciere a leului încă de la finalul anului trecut. Din acest puct de vedere, singura problemă acum este dată de amplitudinea deprecierii într-un orizont de timp foarte scurt.

Un leu slab scumpeşte importurile şi stimulează producţia internă. Prin stimularea producţiei şi susţinerea antreprenorilor locali, scad importurile şi implicit se reglează deficitul comercial (diferenţa dintre volumul importurilor şi cel al exporturilor). Odată cu creşterea producţiei, creşte şi volumul de activitate şi implicit veniturile la buget.

La felul în care arată acum dezechilibrul celor două deficite: bugetar şi comercial, este de aşteptat ca în continuare să avem perioade de depreciere accentuată a leului, urmate de perioade de apreciere a monedei naţionale, perioade care vor alterna probabil pe tot parcursul anului pentru a contrabalansa dezechilibrele produse în mare parte de politica fiscală şi lipsa unor instrumente de politică monetară.

Horia Braun a mai spus pentru noi că este normal să ne aşteptăm la o volatilitate mai mare a cursului în acest an şi nu este convins că BNR va mai fi activă să intervenă în piaţa monetară în actualele condiţii (lipsa pârghiei dobânzi în controlul pieţei mometare şi atacurile repetate la adresa BNR, atacuri care îi măresc vulnerabilitatea).


BNR: În Polonia şi Ungaria, suprataxarea băncilor şi a altor instituţii financiare s-a realizat după consultarea BCE
Posted on Wednesday January 23, 2019


Cristian Bichi, BNR, a prezentat o analiză a taxei bancare utilizate în cele două țări, "pentru a identifica elemente de bună practică, ce ar putea sta în atenția factorilor de decizie autohtoni":

În țările analizate, suprataxarea băncilor și a altor instituții financiare s-a realizat pe baza adoptării unor legi, după consultarea Băncii Centrale Europene de către Ministerul Economiei din Ungaria și Parlamentul polonez. Ungaria a introdus o taxă specială asupra băncilor și altor instituții financiare în data de 27 septembrie 2010, aceasta fiind proiectată ca o măsură de criză. Taxa asupra activelor băncilor și firmelor de asigurări în Polonia a intrat în vigoare într-un context mult mai linistit, în anul 2016.

Caracteristici ale taxei bancare în Polonia și Ungaria

Obiectivul taxei bancare

Principalul obiectiv al unei taxe bancare este colectarea de fonduri financiare. Un obiectiv suplimentar poate viza modificarea, pe viitor, a comportamentului băncilor, pentru ca acestea să nu își mai asume riscuri excesive (taxă de tip Pigou). În ceea ce privește fondurile colectate, utilizarea acestora poate urma destinații diferite: (1) reducerea deficitelor bugetare; (2) finanțarea unui fond de garantare/rezoluție; (3) acoperirea cheltuielilor bugetare curente.

Regimul de impozitare specială a băncilor și a altor instituții financiare în Polonia și Ungaria urmărește să asigure surse de finanțare suplimentară pentru cheltuielile publice curente, în special cele de securitate socială. O astfel de situație diferă de cea existentă în multe din statele membre ale Uniunii Europene (UE) în cazul cărora impozitele bancare ("bank levies") urmăresc recuperarea sprijinului financiar public acordat în trecut sectorului bancar/financiar, consolidarea "fondurilor de stabilitate" și descurajarea riscurilor specifice ce rezultă din sectorul financiar. Cele două țări nu leagă nivelul taxei bancare de evoluția vreunui indice de piață monetară, ele aplicând direct cotele stabilite prin lege asupra bazei de impozitare. Prin urmare, rezultă că mecanismul propus pentru taxa pe active bancare în România este unic pe plan european (n.n. și mondial, din câte cunoaștem).

Declararea obținerii de fonduri ca unic obiectiv al supraimpozitării în Polonia și Ungaria prezintă avantajul că permite acestor state să obțină venituri suplimentare prin lărgirea sferei instituțiilor supuse impozitării, taxa specială aplicându-se nu numai instituțiilor de credit ci și altor instituții financiare[ii].

Perimetrul de aplicare

În Polonia, taxa se aplică unor instituții financiare selectate:

  • a) instituții de credit și societăți de asigurare, persoane juridice poloneze;
  • b) sucursale ale instituțiilor de credit și societăților de asigurare străine ce își desfășoară activitatea pe teritoriul polonez; 
  • c) instituții de credit de consum. 

Taxa nu se aplică: a) băncilor de stat; b) instituțiilor plătitoare de impozit care sunt supuse unei decizii de supraveghere; c) plătitorilor de impozite care implementează un program de restructurare. În plus, nu sunt supuse taxei instituțiile de credit și firmele de asigurări cu sediul într-un alt stat membru UE, care desfășoară activități transfrontieră pe teritoriul Poloniei (în virtutea dreptului la libera prestare de servicii), altfel decât printr-o sucursală. Legea privind impozitul special asupra instituțiilor financiare fiind orientată asupra sectorului bancar și de asigurari nu vizează nici fondurile de investiții sau fondurile de pensii.

În Ungaria, sunt obligate să plătească impozit special instituțiile de credit, societățile de asigurări, precum și alte instituții financiare.

Baza de impunere (asieta)

Taxa specială din România se calculează asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit. În celelalte două țări, ea se calculează în funcție de totalul activelor ajustate, legislațiile naționale prevăzând în acest sens o serie de deduceri, limite și excepții.

În Ungaria, potrivit legii specifice din 2010, din totalul activelor instituțiilor de credit se scad: a) sumele datorate aferente împrumuturilor interbancare; b) titlurile de valoare și actiunile emise de alte instituții de credit, instituții financiare și societăți de investiții autohtone; c) împrumuturile și împrumuturile subordonate acordate instituțiilor financiare și societăților de investiții autohtone.

În Polonia, pentru bănci și sucursale ale băncilor străine, asieta este redusă cu valoarea fondurilor proprii prevăzute la art. 126 din legea bancară poloneză și cu activele dobândite de instituțiile plătitoare de taxe bancare de la Banca Naționala a Poloniei, care constituie garanție pentu facilitatea de refinanțare asigurată de banca centrală. Fondurile proprii sunt deduse din baza de impozitare și în cazul cooperativelor de economii și uniunilor de împrumuturi. Prevederi similare există și pentru băncile cooperatiste.

Deducerea elementelor de natura fondurilor proprii arată grija legiuitorului polonez de a încuraja instituțiile respective să își mențină o bază de capital puternică în interesul asigurării stabilității financiare. Este binecunoscut din teoria și practica reglementării financiare că o funcție a fondurilor proprii este cea de a absorbi pierderile neașteptate rezultate din activitatea bancară, în acest fel fiind protejați deponenții și alți creditori ai băncilor.

De precizat că, legiuitorul polonez a mai stabilit ca pentru băncile persoane juridice poloneze, sucursalele băncilor străine și cooperativele de economii, asieta să fie redusă cu valoarea creșterii fondurilor proprii urmare unei decizii a autorității de supraveghere financiară. Este evident că, prin aceste prevederi, Parlamentul Poloniei a avut în vedere ca procesul de impozitare specială să nu aibă efecte nedorite asupra băncilor individuale slabe sau a celor aflate în proces de redresare financiară ca urmare a deciziilor autorității de control prudențial. Pentru anumite categorii de instituții plătitoare de taxe speciale, legislația specifică precizează că din baza de impozitare se deduc activele deținute sub formă de titluri de stat.

Cotele taxei pe active

În Ungaria, cotele aplicate în perioada 2010-2015 au fost de 0,53% anual pentru băncile mari, cu active peste 500 de mld HUF, și de 0,15% din asietă pentru băncile mici, cu active sub nivelul indicat anterior. Nivelul cotei aplicate tranșei superioare de impunere a fost cel mai mare din Europa, fapt recunoscut de autoritățile ungare, care însă au justificat aceasta prin situația de criză pe care o întâmpinau.

În anul 2016 a fost amorsat un proces de reducere al acestei cote, aceasta ajungând la 21% în anul următor. În noiembrie 2018, Parlamentul ungar a aprobat un pachet de modificări fiscale potrivit căruia cota superioară a taxei bancare va fi de 0,20% începând cu anul 2019. Cota taxei de plătit pentru tranșa de bază, de până la 50 miliarde HUF, rămâne, în continuare, neschimbată la 0,15%. Reducerea nivelului taxei pentru bănci începând cu anul 2016 se datorează dorinței guvernului ungar de a reînviora creditarea și creșterea economică.

Potrivit legii adoptate în 2016, instituțiile bancare și de asigurări din Polonia sunt obligate să plătească o taxă specială lunară în valoare de 0,0366% (0,44% anual) aplicată la valoarea activelor totale ajustate ale unei instituții. Instituțiile de talie mică se bucură de o situație favorabilă, întrucât baza de impunere cuprinde numai valoarea activelor de la sfârșitul fiecărei luni care depășește nivelul de: a) 4 mld. PLN pentru bănci, cooperative de economii și uniuni de împrumuturi; b) 2 mld. PLN pentru firme de asigurare; c) 200 de milioane PLN pentru instituțiile de credit de consum. Deci, Polonia și Ungaria țin cont de existența băncilor mici în cadrul sistemelor lor bancare, aplicând taxa numai pentru activele ce depășesc un anumit nivel sau aplicând cote de impozitare mai mici pentru acestea. Un argument în sprijinul impunerii unui regim diferențiat pentru băncile mici și cele mari este acela că prima categorie de instituții generează mult mai puține riscuri pentru sistemul financiar și economie decât cea de a doua.

Opiniile Băncii Centrale Europene

În opiniile adresate Ungariei și Poloniei, la cererea acestora, Banca Centrală Europeană (BCE) a subliniat că fezabilitatea unui impozit special asupra instituțiilor financiare trebuie analizată în legătură cu obiectivele de a se acoperi costurile publice derivate din falimentele bancare și de a se reduce riscurile pe care aceste entități le generează. Veniturile obținute ca urmare a impozitului ar fi preferabil să se acumuleze într-o schemă de garantare sau fond de rezoluție stabilite în avans (“ex-ante”). De asemenea, potrivit BCE, impunerea de impozite ad-hoc asupra băncilor în scopuri bugetare trebuie precedată de o analiză atentă asupra consecințelor potențial negative pentru sectorul bancar, pentru a se obține asigurarea că acestea nu conduc la riscuri pentru stabilitatea financiară și pentru procesul de acordare a creditelor, care ar putea afecta advers creșterea în economia reală.

Asemenea efecte ar putea face băncile să ofere termeni mai puțini favorabili clienților lor atunci când asigură împrumuturi și servicii și să încurajeze anumite bănci să-și reducă activitățile, ducând astfel la o reducere a disponibilității creditului. Având în vedere aceste ingrijorări, BCE a recomandat autorităților din cele două țări să realizeze o evaluare de impact cuprinzătoare în privința măsurilor de impozitare propuse.

Concluzii

Studierea experienței celor două țări, care percep o taxă specială pe activele bancare ca și România, arată că acestea nu leagă cota de impozitare de un indice de piață. Putem deci afirma că modelul românesc este singurul de acest fel la nivel european (și mondial). Un număr în creștere de articole economice demonstrează caracterul nociv al legăturii respective și pledează pentru ruperea acesteia. Pe acest fundal, se cuvine amintită poziția legiuitorului polonez, prezentată mai sus, care, pentru a nu afecta procesul de transmisie monetară, a prevăzut deducerea din baza de impunere a activelor dobândite de instituțiile plătitoare de taxe bancare de la banca centrală și care constituie garanție pentru creditele de refinanțare asigurate de către aceasta din urmă.

De asemenea, abordarea poloneză privind situația băncilor individuale mai slabe sau aflate sub incidența unor măsuri de supraveghere prudentiala (de ex. majorare capital) ar putea fi considerată un principiu de bună practică. Un alt principiu de această natură ar fi acela ca băncile de talie mică să se bucure de anumite înlesniri, cum este cazul în Ungaria și Polonia, fie sub forma unei cote mai mici de impozitare, fie sub forma impozitării activelor pornind de la un anumit nivel minim. Atenție ar trebui acordată și nivelului de impozitare, astfel ca acesta să nu fie excesiv, ducând astfel la afectarea procesului de acumulare de fonduri proprii de către instituțiile contribuabile și la reducerea disponibilității creditului. În vederea fundamentării unor astfel de opțiuni, un alt principiu de bună practică ar fi ca autoritățile competente să facă o evaluare de impact și să se consulte cu industria bancară și instituțiile de control prudențial relevante.


Indicele Robor la 3 luni a urcat la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună
Posted on Wednesday January 23, 2019


Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Marţi, indicele a stagnat la 2,97%.

Miercuri, indicele a urcat la 3,03%, cel mai mare nivel din 24 decembrie 2018, când a fost 3,03%.

Totodată, miercuri, indicele Robor la şase luni a urcat la 3,31%. Acesta este cel mai mare nivel din 28 decembrie 2018, când a fost 3,33%.

Robor (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.


Ce spun bancherii despre evoluţia cursului de schimb
Posted on Tuesday January 22, 2019


Deprecierea leului în raport cu moneda unică europeană a fost de 1,05% de la începutul anului şi până în prezent. Economiştii şefi ai băncilor comerciale sunt de părere că mişcarea nu este una spectaculoasă dacă ţinem cont de fundamentele economice care stau la baza deprecierii monedei naţionale. Astfel, „deteriorarea foarte rapidă a balanţei comerciale, majorarea deficitului de conct curent la peste 4,5% din PIB şi bineînţeles şi a celui bugetar îşi pun amprenta asupra deprecierii. Peste acestea, s-au suprapus şi măsurile fiscale din OUG 114, care afectează economia în general", spune Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiifeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal.

Ionuţ Dumitru spune că raportul de cercetare întocmit de Raiffeisen Bank anul trecut a mers pe un curs mediu de 4,75 de lei pentru un euro în 2019 şi de unul de 4,85 de lei în 2020. Trezorieri şefi ai băncilor comerciale consideră că un nivel de echilibru al cursului de schimb şi care ar putea fi atins destul de repede chiar în aceste zile este de 4,74 lei pentru un euro. „Se vede că cineva vinde din când în când euro, tocmai ca să tempereze o creştere prea rapidă a cursului, dar depinde unde se va stabiliza cursul în această perioadă", spune un dealer, în încercarea de a arăta că tendinţa de depreciere a leului este una clară şi sigigură şi doar banca centrală este cea care atenuează şocul unei deprecieri masive prin intervenţii calculate.

Ultimul raport de cercetare al ING Bank estimeză că leul ar putea depăși pragul de 4,7 lei în primăvara acestui an, ajungând la 4,75 lei pentru un euro la finalul semestrului I din 2019, urmând ca în toamnă cursul euro să ajungă la 4,8 lei, iar în primăvara anului viitor, deprecierea să ducă leul la 4.82 în fața euro.

UniCredit vede un curs de 4.67 lei/euro (în martie 2019), 4.68 lei/euro (în iunie), și 4.75 lei/euro în decembrie 2019. BRD vede un curs de 4,75 lei pentru un euro pe fondul problemelor din economie. De asemenea, "credem în scenariul în care leul se va deprecia gradual și lent în trimestrele următoare (până la 2-3%), datorită riscurilor legate de deficitele gemene și de capacitatea limitată a BNR de a implementa o politică monetară independentă şi estimăm un euro de 4,77 lei la finalul anului", spune economistul șef al BCR, Horia Braun, în ultimul raport de cercetare al băncii.

"Estimăm un maxim de 4.73 de lei/euro în acest an și o medie de 4.71 a cursului. "În scenariul actualizat cursul maxim anual euro/leu ar putea crește la 4.73 în 2019, 4.78 în 2020, respectiv 4.84 în 2020", arată raportul BT, semnat de economistul șef Andrei Rădulescu. Cursul euro/leu se va deprecia în următoarele douăsprezece luni, faţă de valoare a actuală, până la 4,7883 lei/euro (valoare medie a cursului), conform a 87% dintre participanţii la un sondaj realizat de CFA România. Pentru următoarele şase luni, valoarea medie a anticipaţiilor este de 4,7168 lei/euro.

Moneda euro a crescut ieri la 4,71 lei, faţă de 4,70 lei, cursul anunţat cu o zi în urmă de BNR (4,7081 lei/euro). Euro a atins un nou maxim istoric în faţa leului şi a fost pentru prima dată când cursul de referinţă anunţat de BNR a depăşit pragul de 4,71 lei. De asemenea, este şasea şedinţă consecutivă în care euro doboară un record istoric în faţa monedei naţionale. Pe piaţa interbancară, moneda europeană a depăşit 4,72 de euro şi în jurul orei 15 se afla foarte aproape de pragul de 4,73 lei. Euro a început să crească după Crăciun. Pe 24 decembrie, euro a scăzut la cea mai mică valoare din 13 septembrie 2018 în faţa leului: 4,6413 lei/euro. Băncile comerciale au anunţat pe 22 ianuarie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,73 lei şi 4,78 lei.


CNPP: Peste 4,69 milioane de pensionari, la finele lunii decembrie 2018. Pensia medie, 1.180 de lei
Posted on Wednesday January 23, 2019


Numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.567.418 persoane, dintre care 1.982.573 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.340 de lei.

Pensie anticipată au primit, în decembrie 2018, un număr de 20.445 persoane (1.420 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 87.463 de persoane (1.021 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 525.965 persoane (pensie medie de 643 lei), dintre care 47.720 persoane pentru gradul I de invaliditate (515 lei, pensie medie).

În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 488.602 persoane (615 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 306 pensionari (290 de lei pensie medie).

Sursa: AGERPRES



NOUTAŢI
23.01
Cui foloseşte căderea leului? Cursul de schimb a devenit regulatorul deficitelor României

În lipsa tranzacţiilor pe piaţa interbancară (volumul mediu zilnic al tranzacţiilo...Mai mult

23.01
BNR: În Polonia şi Ungaria, suprataxarea băncilor şi a altor instituţii financiare s-a realizat după consultarea BCE

Cristian Bichi, BNR, a prezentat o analiză a taxei bancare utilizate în cele două ț...Mai mult

23.01
Indicele Robor la 3 luni a urcat la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună

Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobâ...Mai mult


ŞTIRI
20.12
OPPC: Proiectul OUG privind măsurile fiscale - cel mai brutal și irațional atac la adresa pieței de capital din România de la reînființarea acesteia în anul 1995
OPPC: Prin formularea sa, taxa pe „lăcomie” poate include BVB, SIF-urile, FP, brokeri...Mai mult
20.12
Profesioniştii Pieţei de Capital: Măsurile fiscal-bugetare anunţate de Finanţe reprezintă cel mai brutal şi iraţional atac la adresa pieţei de capital din România de la reînfiinţarea acesteia în 1995
Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC) consideră că Proiectul de ordon...Mai mult
14.06
Promulgarea Proiectului de Lege privind pieţele de instrumente financiare - Devine Legea nr.126/2018
LINK: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr253_18.pdf ...Mai mult
18.05
REGULAMENT nr. 6 /2018 pentru modificarea Regulamentului ASF nr. 3/2014 privind unele aspecte legate de aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecv
Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 3/2014 privind unele aspecte le...Mai mult
11.05
REGULAMENT nr.5/ 2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață
Sursa: ASF Link: https://asfromania.ro/legislatie/legislatie-sectoriala/legislatie-capita...Mai mult
15.05
Profesioniştii pieţei de capital cer impozit de 1% pentru câştigul din investiţiile mai mari de un an
Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC) a transmis Comisiei de buget-fina...Mai mult
28.01
UE spera la unificarea pieţelor de capital până în 2019
Uniunea Europeană intenţionează să finalizeze uniunea pieţelor de capital până în ...Mai mult
14.10
Conferința Națională a Pieței de Capital (ediția 2014)
Conferința Națională a Pieței de Capital, ediția 2014, va avea loc pe 24 noiembrie la...Mai mult
13.10
Parlamentul a promulgat legea privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate
"Art. 1. - Prezenta lege reglementează procedura legală de urmat pentru clarificarea ...Mai mult
18.09
Scotienii au votat azi
Daca referendumul va duce la independenta Scotiei, pietele intreaba: ce se intampla cu dat...Mai mult
09.09
ASF a depus raportul anual pentru 2013
Raportul anual 2013 a fost analizat şi aprobat de Consiliul Autorității de Supraveghere...Mai mult
09.09
"Tinere talente", 2014
Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Academia de Studii Economice Bucureşti au î...Mai mult
17.04
Statul a vândut cu discount de 9% pachetul de 15% din Transgaz. A luat 179 lei pe acţiune!
Ultimul pret de la BVB era 197 lei/ actiune. Pe 15% din companie a obtinut 72 milioane eur...Mai mult
29.03
Incetare contract de mandat Director General Bursa de Valori Bucuresti
Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București, a decis în ședința sa din d...Mai mult
10.02
Lansare a sistemului alternativ de tranzactionare Best X
Joi 14 februarie la hotel Royal va fi o prezentare a sistemului alternativ de tranzactiona...Mai mult
22.01
S-a oprit cresterea actiunilor si intarirea leului?
In ultimele zile asistam la mici corectii de pret pe actiuni si la o revenire usoara a eur...Mai mult
11.01
Iese Banca Carpatica din anonimat?
Saptamana care s-a incheiat a adus cresteri mari pentru Banca Carpatica (BCC), trezind-o d...Mai mult
04.01
Lansare OPPC 23 Ianuarie 2013
La data de 23 ianuarie 2013, va fi lansat public OPPC. ...Mai mult
04.01
Şomajul in crestere din SUA aduce pesimism pe bursele europene dupa doua zile de cresteri
Bursa de la Bucuresti reactioneaza cu intarziere la datele din US. In prima zi de tranzact...Mai mult
EVENIMENTE
image
FONDURI DE INVESTIȚII ALTERNATIVE – OPORTUNITĂȚI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI
Organizația Profesioniștilor din Piața de Capit...Mai mult
Data 12/06/2018
image
Piața Financiară de Investiții în 2018 - 24.11.2017
În data de 24 Noiembrie 2017 va avea loc conferin...Mai mult
Data 22/11/2017
image
CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ 16.10.2017 – 20.10.2017
Organizația Profesioniștilor Pieței de Capital ...Mai mult
Data 09/10/2017
image
"Aplicarea dreptului pieței de capital" - seminar dedicat formării procurorilor, 8-9 mai 2017
În datele de 8 si 9 mai 2017, Institutul Naționa...Mai mult
Data 15/05/2017
image
Conferinţa-Dezbatere națională “MiFID II / MiFIR 2018 – O schimbare fundamentală. Cât de pregatită este piața de capital românească?"
În data 16 februarie 2017 OPPC organizează o con...Mai mult
Data 15/02/2017
image
Dezbatere națională “Abuzul de piață: Accesul la informațiile privilegiate ale companiilor listate și manipularea pieței - Obligații, Riscuri, Sancțiuni”, 29 noiembrie 2016, București
Astăzi, 29 noiembrie 2016, OPPC a organizat o dez...Mai mult
Data 29/11/2016
image
“PIAȚA DE CAPITAL - INCLUSĂ ÎN PROIECTUL DE ȚARĂ?”, 24 noiembrie 2016
În data de 24 noiembrie 2016, sub coodonarea domn...Mai mult
Data 28/11/2016
image
“Aplicarea dreptului pieţei de capital” - seminar dedicat formării procurorilor, 20-21 octombrie 2016
În datele de 20 și 21 octombrie 2016, Institutul...Mai mult
Data 27/11/2016
image
Conferinta "Aplicarea dreptului pietei de capital" 8-9 septembrie, Bucuresti
In 8-9 septembrie Organizatia Profesionistilor Pie...Mai mult
Data 07/09/2016
image
CONFERINTA 17 MARTIE 2016 - " Fonduri alternative de investiții. Schimbări.Perspective.Oportunități".
Joi, 17 Martie 2016, la Hotel Marriott Bucharest G...Mai mult
Data 04/03/2016
image
CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ 05.10.2015 – 10.10.2015
Conform autorizației ASF nr. 198 / 02.10.2015, O...Mai mult
Data 06/10/2015
image
Decizia de atestare a OPPC ca organism de formare profesionala
Autoritatea de Supraveghere Financiara Decizia ...Mai mult
Data 28/01/2015
image
Conferința Naţională a Pieţei de Capital (CNPC 2014)
Luni, 24 noiembrie 2014, a avut loc Conferința Na...Mai mult
Data 10/12/2014
image
Seminarul INM "Piata de Capital", 20-21 noiembrie, Bucuresti
Intre 20–21 noiembrie a avut loc ultimul seminar...Mai mult
Data 30/11/2014
image
Seminar INM, 2-3 iunie 2014
Seminarul INM "Piata de Capital", 2-3 iunie, Bucur...Mai mult
Data 05/06/2014
image
Seminar INM, 22-23 mai 2014
Intre 22 – 23 mai a avut loc seminarul “Piata ...Mai mult
Data 06/05/2014
image
Conferinta "Aplicarea dreptului pietei de capital", 2013
Institutul National al Magistraturii (INM) si Orga...Mai mult
Data 24/09/2013
image
Lansare ”Strategie pentru piata de capital”
In curand OPPC va lansa public materialul ”Dezvo...Mai mult
Data 22/04/2013
image
Money Talks - Interviuri cu specialisti
Ai lichiditati de investit si nu stii care e cea m...Mai mult
Data 07/04/2013
image
Lansare OPPC 23 Ianuarie 2013
Lansarea OPPC va avea loc la Hotel Marriot in fata...Mai mult
Data 04/01/2013

PARTENERI

INFO

Vizitatori